Sub acest generic a demarat în 2005 Proiectul Organizaţiei Internaţionale a Muncii „Eliminarea muncii copiilor în sectorul agricol al Moldovei”, implementat de Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară din Moldova în cooperare cu Biroul OIM pentru activităţi patronale (ACT/EMP) şi susţinut de Guvernul Norvegiei. Contribuţia patronatelor din Moldova la combaterea muncii copilului a fost inclusă în Raportul Directorului General al Organizaţiei Internaţionale a Muncii „Towards Decent Work Outcomes: A Review of ILO Work for 2005-08″, prezentat la cea de-a 8 Conferinţă Regională Europeană, care s-a desfăşurat la Lisabona, Portugalia. Implicarea patronatelor din agricultură în activităţile de combatere a muncii copilului în Moldova este apreciată în acest raport drept una de succes, ea fiind prima iniţiativă în regiunea sud-est europeană, în care organizaţii patronale prticipă direct la soluţionarea acestei probleme. „FNPAIA a arătat un angajament solid în favoarea proiectului, muncind serios pentru ca un Cod de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului în agricultură şi industria alimentară, elaborat şi adoptat de Consiliul Federaţiei, să obţină nu doar acceptul membrilor, ci de asemenea al instituţiilor de educaţie, autorităţilor locale şi sindicatelor”, notează Raportul prezentat la Lisabona.
Aceste înalte aprecieri ale activităţii patronatelor din agricultura Moldovei sunt cu atât mai onorabile, ele fiind acordate în ajunul aniversării a 90-cea de la fondarea Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care va fi consemnată pe 28 aprilie curent. .
Despre proiectul în cauză conducerea Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova a aflat la una din conferinţele OIM, care se desfăşoară o dată la 4 ani, el trezind un viu interes în contextul particularităţilor agrare ale ţării noastre. Ca rezultat, proiectul a fost inclus în planul de acţiuni ale Federaţiei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA).
Pentru realizarea proiectului respectiv patronatele din agricultură în cooperare cu Biroul OIM pentru activităţi cu organizaţiile patronale (ACT/EMP) au desfăşurat la prima etapă pentru antreprenorii agricole din diverse localităţi ale republicii 15 seminare de sensibilizare privind munca copiilor. Au urmat şi alte activităţi cu participarea patronilor din ramurile agricole. Aceste acţiuni au cuprins sute de manageri şi lideri comunitari din întreaga ţară, scopul cărora a fost de a crea reţele şi alianţe la nivel local, regional şi naţional pentru prevenirea, combaterea şi eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului în agricultură. În cadrul acestor seminare au fost distribuite broşurile „Un viitor demn pentru copiii noştri prin eliminarea muncii lor”, „Şapte lucruri importante despre munca copilului” , cel mai important document fiind „Codul de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme reale ale muncii copiilor în agricultură şi industria alimentară”, la care vom reveni cu detalii. Ideea principală a acestor publicaţii, ca de altfel şi a proiectului în ansamblu, a fost de a-i ajuta pe angajatori, în calitatea lor de patroni şi părinţi, să facă deosebirea între munca ce contribuie la obţinerea de către copii a unor deprinderi de muncă şi muncile grele, periculoase, care îi lipsesc pe copii de viitor. Un alt mesaj, promovat de echipa de formatori a FNPAIA în timpul întâlnirilor cu antreprenorii agricoli a fost „Locul copilului este şcoala, iar munca lui este cartea”.
Vorbind despre scopul major al implementării acestui proiect Eugenia Genea, coordonatorul Programului FNPAIA-OIM, a menţionat urmatăarele: „Nu dorim ca în Moldova să crească o generaţie întreagă , care să nu aibă deprinderi de muncă. Noi dorim ca copii noştri să nu fie admişi la munci periculoase sau pe o durată mare de timp, astfel lipsindu-i de educaţie. Dreptul copilului la educaţie trebuie respectat. Copiii, care obţin o instruire de calitate şi care au sănătatea protejată pot aduce beneficii mari comunităţii şi ţării în general”,
Vizitele de documentare în ţară, efectuate de echipa FNPAIA de monitorizare a Codului de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor în agricultură şi industria alimentară în Republica Moldova, a relevat mai multe exemple încurajatoare de cunoaştere şi respectarea de către angajatori a prevederilor acestui Cod, însă există şi lucruri care trebuie îmbunătăţite.
„Interesul patronilor este să angajeze tineri deja pregătiţi pentru viaţa reală, care ar putea mânui în viaţa adultă tehnica avansată şi tehnologiile noi. Şi aici noi trebuie să găsim un echilibru între instruire şi nevoia unui copil de a obţine deprinderea de a munci, fără însă a trece linia care desparte educaţia prin muncă de exploatarea prin muncă a tinerilor”, a afirmat Academicianul Mihai Vronschih, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bălţi şi liderul echipei FNPAIA de monitorizare a Codului.
Codul de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului în agricultură şi industria alimentară a fost elaborat de FNPAIA în cadrul unui proces participativ. Acest Cod reprezintă o iniţiativă nouă la nivel sub-regional, fiind prezentat anul trecut la Conferinţa Internaţională a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva, şi apoi în cadrul unui atelier inter-regional de la la Baku, Azerbaidjan
Ideea principală a Codului constă în aceea, că face o distincţie între munca uşoară a copilului şi muncile grele, periculoase şi vătămătoare. Noţiunea „munca copilului” nu se referă la munca uşoară. Termenul „cele mai grave forme ale muncii copilului” cuprinde muncile care, prin natura lor sau prin condiţiile în care sunt exercitate, dăunează sănătăţii, securităţii sau moralităţii copilului (Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 182).
Membrii echipei de monitorizare FNPAIA au identificat mai multe practici bune în care conducătorii agricoli folosesc Codul de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi refuză angajarea unui copil în vârstă până la 15 ani, interzic anumite tipuri de lucrări persoanelor mai tinere de 18 ani sau stabilesc corect durata zilnică şi săptămânală a timpului de muncă redusă pentru persoanele în vârstă de 15-16 şi 16-18 ani. Vocea comună a patronilor, exprimată cu ocazia acţiunilor de monitorizare, este că „acest Cod este un document foarte util – unica doleanţă este să-l respectăm cu toţii”, căci „copiii sunt roada noastră cea mai bogată”.
De aici şi mesajul, pe care îl promovează munca lui e cartea”.
Ion Axenti,
