Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova a pus în discuţie la şedinţa din 4 iunie 2009 a Consiliului de conducere propunerile parvenite de la membrii săi, le-a sistematizat şi le-a înaintat Guvernului Republicii Moldova pentru un Program Anti-criză şi măsuri de realizare a lor.
În continuare prezentăm integral aceste propuneri.
Criza economică profundă a adâncit rupturile sociale, decalajele de venituri şi blocajele în afaceri. Businessul autohton se confruntă de unul singur cu fenomenele acestei crize: inflaţia, aprecierea artificială a leului, căderea exporturilor, închiderea accesului la refinanţare, etc.
Accesul limitat al antreprenorialului privat din RM la finanţările bancare şi noi tehnologii, decalajul sporit între deficitul de cadre calificate pentru nevoile economiei naţionale şi, concomitent, lipsa de locuri de muncă pentru cei disponibilizaţi în ultimii ani, precum şi pentru acele categorii sociale revenite acasă după lungi ani de lucru în străinătate constituie impedimente majore în dezvoltarea afacerilor.
În condiţiile acestei crize profunde, dependenţa economiei naţionale de fluxurile financiare provenite din remitenţe, tot mai slăbite ca urmare a deficitului de locuri de muncă, accentuează vulnerabilitatea extremă a ţării noastre, stimulând riscuri sporite de degenerare a crizei economice într-o reală criză socială şi chiar umanitară.
Constatăm că interesele de moment şi neîncrederea ar putea măcina legitimitatea acţiunilor guvernamentale, de competenţa cărora ţine şi răspunsul la criza economică profundă. Mai mult, coincidenţa acestei crize economice cu efectele prelungitei crize politice de după alegerile parlamentare din aprilie 2009 ar putea întări tentaţia unor decizii populiste şi dirijiste din partea Guvernului, chiar cu riscul deteriorării condiţiilor de funcţionare a businessului autohton şi străin în Republica Moldova.
Considerăm că este datoria noastră să prevenim asupra acestor riscuri, oferindu-ne să căutăm împreună soluţii adecvate pentru ieşirea din criză. Noi credem că societatea ar avea numai de câştigat dacă cel puţin în condiţiile actuale de criză, vocea businessului va fi auzită, iar eforturile de depăşire a crizei ar reprezenta o acţiune conjugată a tuturor forţelor din societate, cum ar fi partidele politice, guvernul, mediul de afaceri, societatea civilă, grupurile de experţi.
În contextul celor expuse, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova propune următoarele obiective pentru programul Anti-criză
1. Măsuri de optimizare a costurilor producătorilor locali
2. Creşterea competitivităţii agenţilor economici
3. Îmbunătăţirea mediului de afaceri
4. Redresarea situaţiei de pe piaţa forţei de muncă
5. Dezvoltarea unui parteneriat între autorităţile publice şi mediul de business în vederea depăşirii crizei economice.
În calitate de măsuri anti-criză cu caracter prioritar privind realizarea acestor obiective propunem:
· Crearea unui Consiliu Naţional Anti-Criză reprezentativ, format cu participarea egală a partidelor politice, societăţii civile şi mediului de afaceri. Consiliul Naţional Anti-Criză va participa la negocierea condiţiilor de asistenţă economică externă cu instituţiile financiare internaţionale, având funcţii consultative în raport cu autorităţile publice. Consiliul Naţional Anti-Criză va monitoriza acţiunile şi politicile statului în depăşirea crizei economice şi consecinţelor sale sociale.
· Accelerarea plăţilor guvernamentale. Guvernul trebuie să joace un rol important în atenuarea blocajelor financiare, prin asigurarea rapidă a achitărilor faţă de furnizorii de servicii şi mărfuri către autorităţi şi restituirea impozitelor către agenţii economici. Optimizarea sistemului de subvenţionare a producătorilor agricoli şi crearea Agenţiei de plăţi şi intervenţii în agricultură.
· Simplificarea sistemului de impozitare a businessului. Este necesar de anulat plata impozitelor în avans, lucru care complică sistemul de ad,ministrare fiscală şi obligă agenţii economici să crediteze fără dobândă guvernul. La prima etapă este necesar de anulat impozitul pe venit la sursa de plată. La etapa a doua de revizuit sistemul de colectare în avans a TVA. Perfecţionarea sistemului actual de restituire a TVA la export. Eventual, elaborarea şi aprobarea unui regulament care ar prevedea restituirea TVA la export după repatrierea mijloacelor financiare încasate de către companiile moldoveneşti la finalizarea operaţiunilor de export.
· Simplificarea sistemului de impozitare a populaţiei. Simplificarea procesului de administrare a impozitului pe venit a persoanelor fizice şi o protecţie mai bună a salariaţilor cu venituri mici şi familiile cu mulţi copii poate fi realizat doar prin introducerea cotei unice la impozitul pe venit în mărime de 12% cu majorarea scutirilor personale până la 12 mii lei, iar a persoanelor întreţinute până la 6 mii lei.
· Oferirea creditelor fiscale. Oferirea creditelor fiscale la plăţile de asigurări sociale pe un termen de la 2 la 5 ani de zile. Condiţionarea creditelor fiscale cu obligativitatea agenţilor economici de a nu reduce fondul de salarizare şi de achitare la timp a salariilor.
· Relaxarea sistemului financiar. În scopul asigurării sectorului real cu capital circulat şi investiţional este necesar de: minimizat intervenţia BNM pe piaţa valutară în scopul menţinerii cursului leului, reducerea lunară cu 2 p. p. a ratei de refinanţare, oferirea de lichidităţi sectorului bancar la preţului ratei de refinanţare pe termen de cel puţi un an de zile şi în volum de min. 50% din necesarul de lichidităţi curente.
· Relaxarea politicii valutare. Pentru creşterea nivelului de competitivitate a economiei locale este necesar de relaxat politica valutară prin deprecierea lentă şi controlată a valutei naţionale şi liberalizarea pieţii valutare. În primul rând este necesar de scos interdicţia de procurare a valutei străine şi anularea sau cel puţin majorarea termenului de repatriere a valutei în ţară.
· Alocarea resurselor financiare pentru pregătirea şi recalificarea angajaţilor. Absorbţia forţei de muncă neocupate sau care şi-a pierdut locul de muncă prin programe de instruire şi recalificare. Liberalizarea sistemului universitar de instruire. Aceste măsuri ar permite ocuparea temporară şi ridicarea calificării la cel puţin 20-30 mii persoane.
· Stoparea hărţuirii businessului. Stoparea imediată a oricăror forme de control abuziv din partea statului asupra mediului de business în afara controalelor planificate. Abţinerea de la acţiuni de intimidare şi hărţuire a businessului, diminuarea numărului de autorizaţii, permisiuni şi licenţe pentru practicarea activităţilor economice. Orice criză este şi un moment de schimbare, dătătoare de speranţă şi transformare.
· Acordarea de sprijin exportatorilor moldoveni. Crearea şi punerea în aplicare (de către Ministerul Economiei şi Comerţului, Serviciul Vamal, sectorul asociativ) a unor instrumente similare cu cele utilizate de către UE („Trade Barriers Regulation” -TBR) pentru identificarea şi eliminarea obstacolelor şi practicilor comerciale neloiale cu care se confruntă exportatorii moldoveni pe terţe pieţe. Crearea şi aplicarea instrumentelor interactive de sprijinire a exportatorilor din R. Moldova (baze de date în sprijinul accesului companiilor moldoveneşti pe pieţele terţe: date statistice, legislaţie, tarif vamal, furnizarea gratuită de studii, consultaţii). Elaborarea şi aprobarea unor reglementări privind procedurile simplificate de vămuire, după exemplul reglementărilor comunitare (procedura declaraţiei incomplete, procedura declaraţiei simplificate şi procedura de vămuire la domiciliu).
· Optimizarea aparatului administrativ. Reducerea costurilor bugetare trebuie realizate în primul rând prin optimizarea aparatului administrativ, în mod special în structurile desconcentrate la nivel local. O politică rapidă de optimizare a structurilor administrative ar permite cel puţin dublarea investiţiilor capitale la nivel local.
· Orientarea pro-business a politicii de administrare fiscală. În condiţiile unei crize economice profunde, când agenţii economici foarte greu îşi onorează obligaţiile financiare, inclusiv faţă de angajaţi, statul trebuie să aibă o politică prudentă în procesul de administrare fiscală. Astfel achitările impozitelor de asigurări sociale şi medicale trebuie să aibă loc concomitent cu achitările salariilor la angajaţi. Acest lucru este necesar de implementat pentru a evita situaţiile când agenţii economcii sunt în dificultate financiară şi sunt nevoiţi să reţină achitarea salariilor, dar sunt obligaţi să efectuieze plata impozitelor calculate la achitarea salariilor. Drept consecinţă impozitele sunt plătite înainte de apariţia fenomenului economic propriu zis.
· Ridicarea regimului de vize între Republica Moldova şi Romania. Aplanarea disensiunilor apărute în relaţiile cu statul vecin, Romania, care este şi principalul partener comercial al Republicii Moldova. Ridicarea regimului de vize între Republica Moldova şi Romania va contribui la restabilirea schimburilor comerciale reciproc afectate de decizia instituţiilor moldoveneşti.
· Instituirea Fondului Naţional de Dezvoltare. Acest fond va fi decuplat de bugetul de stat şi orientat spre dezvoltarea ţării în scopul de a garanta administrarea eficientă a ajutorului financiar pe timp de criză.
Preşedintele CNPM ing. Leonid Cerescu