Confederaţia Naţională a Patronatelor din Moldova (CNPM) a fost şi rămâne activ angajată în promovarea şi implementarea reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător (reforma regulatorie), iniţiată de Guvern în încă 2004. Scopul reformei regulatorii este de a crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea businessului, de a înlătura barierele în lansarea şi desfăşurarea afacerilor şi corespunde întru totul obiectivelor pe care şi le propune CNPM, care consemnează zilele acestea 20 de ani de la creare, notează IPN cu referire la preşedintele Confederaţiei, Leonid Cerescu.
„La prima etapă, numită „Ghilotina 1″, CNPM, atât conducerea, cât şi membrii Confederaţiei s-au implicat plenar în au revizuirea actelor normative, elaborate de către autorităţile publice centrale. În consecinţă, au fost supuse unei analize detaliate 818 acte normative elaborate de diverse autorităţi. S-a luat decizia de a fi revizuite esenţial 184 din ele, altele au fost „ghilotinate”(adică propuse spre abrogare). De asemenea, CNPM a formulat propuneri în etapa a II a reformei regulatorii, „Ghilotina 2″, când au fost supuse examinării legile ce se referă la activitatea de întreprinzător. Prevederile acestora au fost modernizate, aduse în concordanţă cu schimbările economice ce au avut loc”, a specificat Leonid Cerescu.
Potrivit lui, salutând această modernizare, CNPM a atras, în acelaşi timp, atenţia autorităţilor, fiind sesizată de asociaţiile patronale din componenţă sa, că agenţii economici se confruntă cu probleme mari la obţinerea actelor permise pentru activitatea lor.
„Astfel, în a treia etapă a reformei nominalizate, numită simbolic „Ghilotina2+”, au fost evaluate 200 de acte permisive, 75 dintre care s-a decis să fie ghilotinate. Însă în locul actelor permisive ghilotinate, autorităţile centrale şi locale au elaborat altele. În prezent, numărul acestora depăşeşte cifra de 400. Şi nu întâmplător, recent, Banca Mondială aprecia că aceasta este o povară foarte mare asupra oamenilor de afaceri. Vom insista în continuare asupra reducerii numărului acestora, ele complică mult activitatea, iar uneori, în special în cazul întreprinderilor mai mici, fac activitatea respectivă neeficientă”, a spus Cerescu.
„Cu concursul mai multor organizaţii ale oamenilor de afaceri, inclusiv al CNPM, s-a obţinut elaborarea unui Nomenclator al actelor permisive. De asemenea, am obţinut ca orice decizie care se referă la activitatea de întreprinzător, atunci când se ia în dezbatere, să fie prezentată împreună cu analiza impactului de reglementare asupra comunităţii de business, aşa numitul AIR. S-a mai convenit ca aceste decizii să fie discutate neapărat în cadrul Grupului de lucru pentru reforma regulatorie. Însă, la modul practic, aceste prevederi, deseori, nu se respectă”, apreciază preşedinte le CNPM.
Totodată, CNPM optează pentru reducerea numărului de servicii contra plată, acordate de către autorităţile statului. „Unele costuri ale celor peste 500 de servicii nu sunt susţinute de mecanisme adecvate de calculare a costurilor. Acest fapt se menţiona şi acum trei ani când a fost aprobat Programul de reformare a serviciilor publice pe anii 2012-2015. Însă lucrurile nu s-au schimbat prea mult, astfel că Patronatele rămân pe poziţia declarată anterior de a delimita strict competenţele de elaborare a politicilor şi de prestare a serviciilor de către instituţiile statului, de a moderniza aceste servicii, a elimina dublările şi suprapunerile şi de a reduce la minimum costurile. Aceste costuri se reflectă asupra serviciilor şi mărfurilor livrate de întreprinderi consumatorilor”, a concluzionat preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova, Leonid Cerescu .