În conformitate cu informația prezentată pe pagina oficială a reprezentanței Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie, țara noastră este vizitată de o misiune a FMI. Vizita se realizează o dată pe an și are scopul de purtare a discuțiilor cu autoritățile naționale. Misiunea va colecta informații privind starea economiei naționale, informații financiare și date privind politicile implementate. Urmare a vizitei misiunii, echipa FMI va pregăti un raport asupra evoluțiilor înregistrate de Republica Moldova, care vor fi ulterior discutate de consiliul executiv al FMI.
În acest context, este de menționat că la sfârșitul anului 2016, FMI a aprobat un program de susținere a Republicii Moldova pe o durata de 3 ani. Valoarea programului este de 182 mil. dolari SUA. Din suma totală, la moment au fost debursate 59 mil. dolari SUA, sau aproximativ o treime din mărimea creditului agreat. Importanța programului rezidă în deschiderea pe care îl oferă acesta la mijloacele financiare pentru proiectele de dezvoltare de care beneficiază Republica Moldova. În acest fel, scopul programului este să contribuie la prosperitatea economică și socială a țării. Datele oficiale ale FMI ne indică sumele importante pe care țara noastră le achită organizației vizate pentru suportul acordat. Astfel, pentru ultimii 6 ani, Moldova a achitat anual în mediu 1,5 mil. DST, estimativ 1,8 mil. EUR, sau echivalentul a 37 mil. Lei sub forma de taxe și dobândă către FMI. Se atestă, în acest sens, faptul că Moldova alocă pentru politicile economice pe care le elaborează autoritățile naționale sume considerabil mai mici.În anul curent, Moldova înregistrează o rată modestă de creștere economică, fapt care poate fi atribuit aportului adus de FMI la dezvoltarea țarii. Dar această creștere economică este în mare parte o consecință a creșterii consumului final al populație, din contul remiterilor în creștere de care beneficiază țara.
„Confederația Națională a Patronatului este de părerea că o creștere economică trebuie să se bazeze, în primul rând, pe dezvoltarea ramurilor economiei naționale. Indicatori impliciți, în acest sens, sunt investițiile în activele materiale pe termen lung și reducerea deficitului de cont curent. Or, deficitul în comerțul cu statele membre ale UE continuă să se adâncească, contrar așteptărilor la momentul semnării acordului de liber schimb cu UE”, afirmă Viorel Gîrbu, expert economic în cadrul CNPM. CNPM atestă că situația la capitolul investiții asumate de agenții economici este și mai dificilă. Este cunoscut faptul că investițiile în activitatea economică se realizează din contul mijloacelor atrase sub forma de credite oferite de băncile comerciale. Datele pe luna septembrie curent, conținute în raportul economic elaborat lunar de CNPM, ne indică un volum în stagnare a creditelor oferite de băncile comerciale. Acest fapt este atribuit, în opinia CNPM, politicii monetare implementate în Republica Moldova. Relația invers proporțională dintre preț și cerere este cunoscută pentru majoritatea populație, chiar și fără cunoștințe vaste în economie. În acest sens, cu cât creditul este mai scump (rata dobânzii este mai mare), cu atât cererea pentru mijloacele creditare va fi mai mică. Or, mărimea ratei dobânzii practicate de băncile comerciale este determinată de mărimea ratei de bază stabilite de BNM. Se atestă, în acest sens, că urmare unei perioade de diminuare accelerată a acestui indicator, de la mărimea de 19,5% în ianuarie 2016, la 9% în octombrie 2016, de la această dată politica promovată de BNM a devenit mai restrictivă. Este cumva motivată această schimbare de atitudine a BNM de semnarea programului cu FMI care a intervenit în aceiași perioadă? Un argument îl găsim în textul memorandului semnat cu FMI care în partea ce ține de criteriile de performanță cantitativă, impune creșterea pragului rezervelor internaționale nete ale BNM de la 1,8 mld. USD în decembrie 2016 la 2,3 mld. USD în decembrie 2017. În acest sens, BNM este impusă, pe durata unui an, în conformitate cu textul documentului vizat, să cumpere pe piața valutară internă aproximativ 0,5 mld. USD, care semnifică injectarea în economia națională a aproximativ 9 mld. Lei, mijloace inflaționiste, neacoperite prin bunuri și servicii. Este firesc că autoritatea monetară națională, în vederea neadmiterii creșterii ratei inflației, va „strangula” sectorul bancar și prin acesta va lovi în economia națională, în scopul realizări sarcinilor impuse prin memorandumul menționat. Dar este oare ruinarea economiei naționale modul prin care FMI vede să asiste Republica Moldova, în schimbul comisionului perceput?
Este cumva „stranie” poziția Republicii Moldova care se află în continuă căutare de mijloace financiare externe, în vederea finanțării programelor de dezvoltare economică și socială a țării, și în același timp nu observă mijloacele în mărime de 500 mil. USD pe care BNM le „sterilizează” eficient din circuitul economic național pe durata unui singur an. Suplimentar la cele menționate mai sus, economia națională este împiedicată în dezvoltare și prin rata în creștere a monedei naționale față de valutele de referință care face exporturile, și așa puțin competitive, să fie și mai puțin atractive, și implicit reduce din valoarea adăugată atribuită producătorilor autohtoni, deci reduce și mai mult din capacitatea acestora de a se dezvolta.
