Astăzi 05 ianuarie 2011, la ora 11.00, la iniţiativa Guvernului, a avut loc o şedinţă de lucru cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova cu Dl Vladimir Filat, candidat desemnat la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova. În cadrul acesteia au avut loc consultări şi schimb de opinii în vederea formării Programului de guvernare pentru aa.2011-2014.
Sugestiile CNPM la formarea Programului de Guvernare
pentru aa. 2011-2014
1. Colaborarea dintre CNPM şi Guvern, patronate şi autorităţile publice centrale şi locale:
– asigurarea unui mecanism funcţional, care ar implica patronatele la toate fazele de elaborare şi examinare a proiectelor de acte normative şi legislative cu caracter economic şi social. Considerăm că avizele patronatelor trebuie să însoţească proiectele respective pînă la momentul luării deciziilor finale (Guvern, Parlament).
2. Despre unele concepte de politici, inclusiv fiscale
– Neadmiterea suportării din contul angajatorului a cheltuielilor aferente incapacităţii temporare de muncă, fără a fi redusă proporţional contribuţia de asigurări sociale de stat, plătită de angajator;
– continuarea procesului de redistribuire a contribuţiei de asigurări sociale generale între angajator şi angajat (29%= 23%+6%). CNPM a propus (22% +7%) pentru a. 2010 pînă la proporţia prevăzută de lege (2/3 şi 1/3) ;
– păstrarea primei procentuale de asigurări obligatorii de asistenţă medicală la 7% (3.5% +3.5%) pentru perioada 2011-2014;
– neaplicarea unor facilităţi pentru contribuabili, care plătesc prima de asigurare în medicină în sumă fixă (discriminare);
3.Despre necesitatea modificării sistemelor de asigurări sociale şi a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală:
– crearea unui sistem de asigurări sociale cumulativ în locul sistemului distributiv este un imperativ al timpului;
– sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală este perceput ca o formă suplimentară de impunere fiscală, conţine lacune, este netransparent şi nu este agreat de angajatori şi angajaţi. Acest sistem trebuie tratat ca un serviciu obţinut în condiţii de concurenţă între prestatori. Rolul statului este să aplice politica prin intermediul:
• stabilirii obligativităţii asigurării;
• stabilirea cotei minime obligatorii de asigurare
4. Revizuirea serviciilor contra plată prestate de autorităţile publice
– în viziunea noastră, aceste servicii este o formă „neoficială” de impozitare suplimentară a întreprinderilor. Plăţile obligatorii trebuie tratate ca taxe şi incluse în Codul Fiscal.
5. Optimizarea procedurilor de raportare obligatorie
– multe rapoarte au caracter formal, sunt costisitoare şi nerelevante, reprezintă o sursă de corupere. Pe seama sectorului privat sunt trecute funcţii improprii mediului de afaceri.
6. Cu privire la activitatea grupului de lucru a Comisiei de stat pentru reglementare activităţii de întreprinzător
– rolul şi activitatea grupului de lucru devin lent dar sigur, formale. Tot mai des deciziile acestui grup nu se iau în consideraţie. O cauză care a adus la această situaţie este sistarea activităţii Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător. Se compromite reforma sistemului reglementărilor de stat. Este necesară reanimarea Comisiei de Stat.
7. Cu privire la Comisia naţională de consultări şi negocieri colective la nivel naţional (CNCNC) şi comisiile respective la nivbel de sector şi teritorial:
– reanimarea activităţii CNCNC şi a celor de sector;
– depăşirea stării incipiente a activităţii comisiilor teritoriale;
– creşterea prestigiului şi importanţei CNCNC ca instituţie unică a dialogului tripartit la nivel naţional;
– instituirea obligatorie a comisiilor de ramură (problema formării comisiilor ramurale în agricultură, tranport). Fără suportul Guvernului formarea acestora va fi dificilă; – implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare profesională.
8. Introducerea impozitului unic pentru persoanele fizice
– actualul sistem personalizează creşterea salariului;
– complică nejustificat administrarea acestui impozit pentru întreprinderile private;
– duce la apariţia fenomenului achitării salariilor „în plic”.
9. Introducerea în legislaţia naţională a noţiunii de „pachet social” şi promovarea acestuia. Implementarea acestei noţiuni va duce la:
– Creşterea loialităţii angajaţilor faţă de patron şi reducerea fluctuaţiei de cadre;
– Creşterea responsabilităţii sociale ale patronului şi formarea culturii corporative;
– Creşterea atractivităţii întreprinderii;
– Creşterea productivităţii muncii.
10. Delegarea unor funcţii improprii statului într-o economie de piaţă
– Identificarea şi sistematizarea funcţiilor/atribuţiilor statului care ar putea fi delegate sectorului privat (certificarea producţiei agricole; eliberarea certificatului de atestare profesională a întreprinderilor de către organizaţiile patronale din domeniu; atestarea şi reatestarea cadrelor din domeniu de către organizaţiile patronale);
– Înaintarea propunerii de modificare a legislaţiei în vederea delegării anumitor funcţii/atribuţii ale statului către sectorul privat, fapt ce ar consolida organizaţiile patronale, ar motiva agenţii economici să se asocieze şi să adere la acestea.
11. Perfecţionarea legislaţiei muncii a Republicii Moldova, în special a Codului Muncii în vederea egalizării în drepturi şi obligaţii a angajaţilor şi a angajatorilor, precum şi drepturile organizaţiilor sindicale şi patronale.
12. Aplicarea cadrului legal la gestionarea surselor BASS prin repartizarea de către CNAS a biletelor de tratament balneosanatorial. Ca alternativă excluderea fondului pentru recurerarea sanatatii si tratament balneosanatorial din BASS cu promovarea facilităţilor prin noţiunea de „pachet social”. Reducerea proporţională a contribuţiei.
13. Diminuarea impozitelor, taxelor şi elaborarea unui sistemi de evidenţă, sporirea responsabilităţii pentru evaziunea fiscală în vederea combaterii economiei tenebre.
14. Neadmiterea micşorării subvenţiilor în agricultură sub formă de „optimizare”. Acordarea echitabilă a subvenţiilor şi simplificarea mecanismului de repartizare a acestora.
15. Ajustarea cadrului normativ-legislativ în vederea eficientizării protecţiei concurenţei loiale şi evitării cazurilor anticoncurente.
16. Păstrarea condiţiilor fiscale ramurale pentru mărfurile de importanţă socială pe perioada aa. 2011-2014 (TVA 8% la pine, produse lactate, zahăr).
17. Excluderea dublării funcţiilor de administrare şi control a unor organe de stat:
• Acumularea plăţilor de asigurare socială de către CNAS şi Inspectoratul Fiscal;
• Efectuarea controalelor asupra corectitudinii calculării şi vărsării la buget a acestor plăţi de către organelle fiscale, sistemul asigurărilor sociale, Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei;
• Corectitudinea calculării şi vărsării la buget a impozitelor şi taxelor corespunzătoare, repatrierii valutei este efectuată de CCCEC, organele fiscale, organele de control vamal.
18. Introducerea unui nou titlu – X în Codului Fiscal privind calcularea şi vărsarea la buget a plăţilor de asigurări sociale şi medicale de stat.
19. Susţinerea de către Guvern şi modificarea prevederilor Legii nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător
20. Efectuarea unei analize ample a serviciilor comunitare de utilităţi publice prestate utilizatorilor, identificarea serviciilor de utilităţi publice cu impact maxim asupra păturilor vulnerabile şi a agenţilor economici.
21. Elaborarea şi implementarea unui program de reformare complexă a serviciilor de utilităţi publice, modificarea şi ajustarea actelor legislative şi normative la legislaţia ţărilor UE.
22. Actualizarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în 2014 cu acoperirea financiară respectivă.
23. Introducerea standardelor europene de calitate pentru serviciile de utilităţi publice şi a sistemului de indicatori, de monitorizare/evaluare a calităţii lor, precum şi ametodologiilor de depunere, examinare şi soluţionare a reclamaţiilor cu privire la serviciile de utilităţi publice prestate sub standarde.
24. Elaborarea şi implementarea metodologiilor de calculare, stabilire, ajustare, modificare şi aprobare a preţurilor, tarifelor şi taxelor speciale pentru serviciile de utilităţi publice, constituirea autorităţii naţionale independente de reglementare pentru serviciile de utilităţi publice.
25. Crearea Registrului de Stat al Servciilor Comunitare de Utilităţi Publice în conformitate cu experienţa existentă în ţările -membre ale Uniunii Europene.
26. Reintegrarea ramurii serviciilor publice de gospodărie comunnală şi locuinţe prin transmiterea tuturor problemelor ce ţin de strategia şi politica statului în domeniul acestor servicii în competenţa şi răspunderea unui singur minister.
27. Elaborarea şi aprobarea în redacţie nouă concepţiei controlului de stat în Republica Moldova adoptată de Parlament în iulie 1994.
28. Reorganizarea organelor de control la capitolul atribuţii, obligaţii, drepturi.
29. Monitorizarea activităţii organelor cu funcţii de control din partea societăţii civile prin intermediul Consiliului Economic Social.
30. Combaterea transportului ilicit de pasageri.
31. Supravegherea realizării prevederilor actelor legislative şi normative din domenilu transportului auto, în vederea excluderii concurenţei neloiale.
32. Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor din acordurile şi convenţiile internaţionale cu referinţă la transportul auto la care Republica Moldova este parte.
33. Delimitarea clară a drepturilor şi funcţiilor organelor publice centrale şi locale în domeniul transportului auto.
34. Investirea Agenţiei Naţionale a Transportului Auto cu funcţii de control şi monotorizare a servciilor transportului de călători.
35. Lliberalizarea tarifelor la transportul auto de călători.
36. Compensarea cheltuielilor din bugetul de stat în cazul transportării călătorilor cu înlesniri.
