Un studiu realizat de Ministerul Muncii al Republicii Moldova în anul 2012, arăta că statul pierde anual ca și impozite circa 4,5 miliarde lei. Din păcate, până în prezent situația nu s-a schimbat.
„Statul pierde sume colosale. 4,5 miliarde lei reprezintă jumătate din bugetul anual al asigurărilor sociale. Este o problemă că statul nu reușește să-și colecteze impozitele. Pentru mediul de afaceri aceasta înseamnă concurență neloială”, constată Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului (CNPM), președinte al Grupului de Lucru 4 al Consiliului Economic pe lîngă Prim-ministrul RM, Reducerea ocupării informale și a fenomenului salariilor în plic.
„Am înțeles la un moment dat că tot ce s-a făcut până acum poartă un caracter mai mult punitiv. Fiecare guvernare care venea începea prin intensificarea controalelor, majoarea amenzilor. Problema rămâne totuși actuală până în prezent. Statistica arată că ponderea sectorului informal din an în an a crescut”, spune Caminschi.
În anul curent, compania Price Waterhouse Coopers, care implementează Fondul de Bună Guvernare, finanțat de Guvernul britanic a realizat o evaluare în materie de plata salariilor în plic și a sistemului de impozitare.
Studiul cu genericul: Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat de Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC), a fost prezentat recent în cadrul ședinței Grupului de lucru 4 al Consiliului Economic de pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova.
Raportul arată că ponderea persoanelor care deţin un loc de muncă informal constituie 36,35% din totalul persoanelor ocupate. Cel mai înalt nivel al muncii informale se atestă în agricultură, construcţii, industrie. Conform raportului, piața muncii din Republica Moldova poate fi caracterizată ca având un nivel înalt al ocupării informale. Deși formele acesteia s-au adaptat în timp, noilor realități sociale, economice și legislative, amploarea fenomenului în sine rămâne una considerabilă.
Reprezentanții mediul de afaceri se confruntă cu o problemă la interviurile de angajare – oameni sunt interesaţi, în primul rând, de mărimea salariului şi posibilitatea de a-şi satisface necesităţile primordiale şi, mai puţin de contractul de muncă, contribuţiile sau pensia. În acest context, reprezentanţii mediul de afaceri au menţionat că măsura cea mai bună de combatere a fenomenului salariului „în plic” ar fi salariile decente. În acest caz, angajatul, fiind mulţumit de remuneraţia pe care o are, s-ar gândi şi la ziua de mâine, nu doar la cea de azi.
Alte măsuri propuse de asociaţiile de afaceri se referă la o educaţie a cetăţenilor privind la beneficiile muncii declarate; preluarea unor practici internaţionale cum ar fi controalele inopinante organizate de poliţie şi organul fiscal; identificarea domeniilor care aduc cea mai mare plus valoare şi acordarea facilităţilor fiscale în domeniile respective; contabilizarea unor plăţi ce ţin de prestarea serviciilor; crearea unui Centru fiscal Unic etc.
Experţii PwC au formulat un şir de recomandări de care autorităţile s-ar putea ghida în lupta contra fenomenului salariului „în plic”, printre acestea fiind – revizuirea noțiunii muncii nedeclarate, ținând cont de caracteristicile acesteia și analiza posibilității de definire a muncii subdeclarate, revizuirea poverii fiscale aferente veniturilor salariale concomitent cu majorarea cuantumului salariului minim garantat, revederea cadrului legal în vigoare prin prisma limitării posibilităților de retragere sau obținere a numerarului, clarificarea regimului de impozitare a activității zilierilor, publicarea listei companiilor care practică munca nedeclarată etc.
