La 24 septembrie curent, Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova a desfășurat cu suportul Organizației Internaționale a Muncii un seminar practic cu genericul „Relațiile de muncă. De la angajare până la concediere” în cadrul căruia au fost discutate Reglementările actuale ale raporturilor de muncă, precum și prevederile proiectului pentru modificarea Codului muncii.
La training au participat specialiști din departamentul resurselor umane, contabili, administratori.
Primul aspect la care s-a referit formatorul seminarului Dorin Josanu, expert în domeniul dreptului muncii și co-autor al CM nou, ține de instituirea Registrului electronic al contractelor individuale de muncă, în care fiecare angajator, în mod obligatoriu, după semnarea contractelor, le va înregistra. Măsura este necesară în contextul excluderii carnetelor de muncă începînd cu 01 ianuarie 2019.
Expertul a menționat că există o necesitate de modificare a CM, pentru că varianta actuală – cea din 2003, nu este altceva decât o reproducere a Codului muncii al Federației Ruse din anul 2002. În același timp, în această perioadă, în actul ce reglementează legislația muncii au fost operate peste 50 de modificări, de aceea este oportună o variantă actualizată. Elaborarea unui nou CM mai este necesară și în contextul aducerii în concordanță a legislației naționale cu acquis-ul comunitar din domeniul relațiilor de muncă.
O noutate a proiectului este excluderea obligativității prezentării actului de evidență militară la angajarea în câmpul muncii, însă expertul a menționat că această prevedere trebuie corelată cu Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.
În același timp, proiectul pentru modificarea CM propune reintroducerea obligativității angajatorului de a aproba statele de personal. În acest context, speakerul a menționat că prevederea dată nu se va aplica conform regulilor existente actualmente, când, în mod obligatoriu, la începutul fiecărui an, angajatorul trebuie să aprobe statele de personal. Se propune obligația aprobării statelor de personal de către angajator și posibilitatea de a fi modificate, în caz de necesitate, la general.
În prezent, conform art.111 din CM, Guvernul este în drept să transfere zilele de repaus în alte zile, însă, potrivit propunerilor de modificare, în scopul utilizării optime de către salariați a zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, acest drept va fi oferit conducătorului unității, care va lua decizia după consultarea reprezentanților salariaților.
Reglementarea programului flexibil de muncă
După cum a mai informat Dorin Josan, în proiectul pentru modificarea CM sunt incluse noi prevederi ce țin de programul flexibil de muncă. Astfel, se propune introducerea unui nou articol – 100 prim, potrivit căruia angajatorul poate stabili acest program cu acordul sau la solicitarea salariatului, dacă această posibilitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern al unităţii, sau în alt act administrativ la nivel de unitate. Programul flexibil de muncă se instituie în baza acordului între părți, prin monitorizarea de către angajator a orei de sosire și de plecare. În cadrul programului flexibil de muncă, durata zilnică a timpului de muncă poate fi împărțită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află la locul de muncă și o perioadă variabilă, în care salariatul își alege orele de sosire și de plecare.
Un alt aspect pus în diuscuție în cadrul seminarului practic ține de Contractul de prestare servicii vs contractul individual de muncă
Potrivit expertului, contractul civil de prestare servicii poate fi instituit pentru orice funcție, problema cea mai mare pentru angajatori fiind, însă, imposibilitatea de a verifica organizarea și disciplina. În contractul de muncă disciplina joacă rolul de bază, pe când în cel de prestare servicii esența constă în realizarea sarcinii, a explicat Dorin Josan. În acest context, speakerul a menționat că au fost înregistrate cazuri în instanța de judecată, când, de fapt, sub contractul civil se ascundea un contract de prestări servicii, iar angajatorul cerea de la salariat respectarea clauzelor unui contract individual de muncă (programul 08.00-17.00, pauza 30 min. etc.), pentru nerespectarea acestora fiindu-i prescris și un ordin de mustrare.
Tot în acest context, expertul s-a referit la necesitatea reglementării muncii la domiciliu, inclusiv prin substituirea cu termenul de muncă la distanță.
În cadrul training-ului s-au mai discutat aspecte ce țin de elaborarea ordinului de angajare, prevederile Codului civil ce reglementează relațiile de muncă, examenul medical la angajare și examenele medicale periodice, respectarea drepturilor salariaților în domeniul securității și sănătății în muncă etc.
