Pe durata zilei de 11 decembrie curent a avut loc ședința dintre conducerea BNM și reprezentanții CNPM. Ședința în cauză este deja a doua organizată pe durata ultimelor luni, fapt care denotă deschiderea conducerii BNM față de mediul de afaceri, dar și interesul antreprenorilor în aspectele legate de politica monetară promovată în țară. Tema ședinței s-a axat pe eficiența sectorului bancar național în dezvoltarea economiei naționale, dar și impedimentele pe care le întâmpină antreprenorii la contractarea de mijloace creditare în activitatea lor.
Regretabil, în Republica Moldova sectorul bancar este unul încă insuficient de bone dezvoltat, caracterizat printr-un grad înalt de rigiditate și lipsă de inventivitate în dezvoltarea de produse și servicii adresate mediului de afaceri. Acest fapt rezultă dintr-o lipsă cronică de competitivitate care caracterizează această sferă a activității economice. Datele statistice din anul curent descriu destul de elocvent această situație. Astfel, pe durata anului curent marja dintre rata dobânzii pentru mijloacele atrase și rata dobânzii pentru creditele oferite a variat între 4-5 p.p. pentru leul moldovenesc și 3-4 p.p. pentru valuta străină. Ponderea creditelor acordate din totalul depozitelor atrase pe durata anului a variat între 45-85% în cazul leului moldovenesc și 30-80% în cazul valutei străine. În acest sens se atestă situația monopolistă de care dispune sectorul bancar în gestionarea economiilor populației, or, persoanele fizice sau agenții economici nu au posibilitate să-și direcționeze economiile, fără intermediari – în cazul de față tot reprezentați de băncile comerciale, în alte active, precum bonurile de trezorerie; piața de capital nu este dezvoltată, deci acțiunile sau obligațiunile emise de agenții economici nu au suficientă „lichiditate”, nu există o piață funcțională a metalelor prețioase. În aceste condiții sectorul bancar este unul rentier, care mai degrabă parazitează decât contribuie la dezvoltarea economiei naționale. În anul curent ponderea cheltuielilor aferente veniturilor din dobânzi a fost pentru întreg sectorul bancar în mărime în mediu de 40% pe durata primelor 10 luni ale anului, pe când cheltuielile aferente veniturilor din taxe și comisioane au fost și mai mici, de ordinul a 31-32%.
Pe durata ședinței au fost nuanțate aspectele care necesită atenția autorităților în vederea dinamizării ritmurilor de creștere economică. Aceste aspecte țin de:
– Dezvoltarea piețelor de capital și financiare, în vederea oferii de instrumente suplimentare de plasare a economiilor populației și a agenților economici – oferirea unor instrumente noi de finanțare a proiectelor investiționale, în afara sectorului bancar;
– Crearea de condiții de competitivitate în mediul bancar național prin excluderea unor practici abuzive aplicate în bloc de către băncile comerciale, precum impunerea menținerii rulajului agentului economic pe conturile băncii care a oferit credit, imposibilitatea fragmentării pachetului de creditare, prin apelarea la diverse instituții financiare, excluderea comisioanelor abuzive în cazul viramentelor dintre băncile comerciale la solicitarea clientului;
– Stabilitatea monedei naționale, ciclurile de aprecierea sau depreciere semnificativă a monedei naționale sunt în egală măsură „nocive” pentru mediul de afaceri;
– Dezvoltarea unor instrumente de susținere a activității investiționale, prin creșterea perioadei de oferire a creditelor, la dobânzi mici, cu suportul unor mecanisme dezvoltate de autorități, după exemplul programului de stat „Prim casă” elaborat recent de autorități.
Practica internațională, deși subtil, ne arată că creditul „ieftin” și cursul de schimb valutar subevaluat a monedei naționale sunt factori care pot contribui esențial la dezvoltarea agenților economici autohtoni.
