Bugetul public național, aprobat de executiv în ședința din data de 21 noiembrie, presupune o evoluție statică a sectorului bugetar în anul următor. Veniturile realizate din impozite și taxe sunt estimate în scădere pentru anul următor, exprimate ca pondere în PIB, în special urmare estimării unei scăderi a încasărilor din TVA și accize (fapt care totuși stârnește multiple întrebări). Totuși, vor scădea, deși marginal, la fel și încasările bugetului public național din aplicarea impozitelor pe venit și pe proprietate, fapt care denotă lipsa de dinamică în lupta cu economia tenebră cât și în partea ce ține de asigurarea unei echități sociale prin aplicarea instrumentelor de natură fiscală.
Deși prezența statului în domeniul privat este mai mult decât exagerată în Moldova, veniturile pe care le va încasa statul urmare acestei realități sunt în continuare derizorii, doar 0,3% din PIB, sau 502,9 mil. lei, estimate pentru anul 2018 (la data de 31.12.2016 activele întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni deținute de stat au fost de 40,7 mld. Lei).
Partea de cheltuieli a bugetului public național va crește, la fel ca și veniturile, în mărime marginală. Totuși, pentru anul următor se anticipează o reducere a cheltuielilor curente, cu 40 puncte procentuale de bază în PIB, dar vor crește cheltuielile capitale, cu 60 puncte procentuale de bază în PIB. Este salutabilă intenția autorităților să crească volumul cheltuielilor capitale. Totuși, această creștere se propune a fi realizată din contul reducerii subsidiilor (subsidii acordate întreprinderilor private nefinanciare sunt planificate în scădere cu 327 mil. lei, sau de trei ori mai mici).
În total, pentru anul 2018 executivul planifică să asigure partea de venituri în proporție de 6,8% din PIB, sau estimativ o cincime din total venituri, din contul granturilor și împrumuturilor străine (creștere cu 240 puncte procentuale de bază față de anul curent, estimate ca pondere în PIB), fapt care face volatilă executarea documentului vizat în anul următor.
Pentru anul următor 46,8% (din care mai mult de jumătate reprezintă transferurile către bugetele locale) din totalul cheltuielilor bugetului de stat le vor reprezenta transferuri acordate în cadrul bugetului public național. Aceasta realitate este una tradițională, dar și tristă pentru Moldova – deoarece vorbește despre o autonomie financiară limitată a bugetelor componente bugetului public național, iar pentru anul viitor schimbări în acest sens nu sunt prevăzute.
Este de remarcat atitudinea formală a autorităților care, pe durata unei ședințe ordinare a executivului, cu multe alte subiecte pe ordinea de zi, au aprobat și proiectele de legi vizate – de o importanță majoră pentru țară. În țara noastră de o perioadă lungă de timp se implementează modalitatea bugetizării pe programe, or, un program semnifică nu doar resurse, ci și indicatori de activitate, precum și lista rezultatelor estimate a fi obținute și o comunicare publicului larg a costului aferent acestor rezultate. Cost pe care, de altfel, cetățenii și mediul de afaceri îl suportă. Este important în acest sens să fie asigurată opțiunea cea mai ieftină în vederea atingerii unui rezultat, sau altul. În anul curent, așa cum a fost și în anii precedenți executivul aprobă în bloc programele de cheltuieli ale autorităților, elaborate în continuare de o manieră superficială de acestea, fără a face o prioritizare a activităților pentru care se propune a fi alocate resursele publice, precum, de asemenea, nu se face nici o evaluarea a modalității de obține a rezultatelor considerate a fi prioritate de executiv, în vederea asigurării că soluția aleasă în vederea obținerii rezultatelor este cea mai ieftină și eficientă.
Este de notat în acest sens că, în pofida lacunelor politicii bugetare atestate în mod tradițional în Moldova, alocațiile destinate realizării programului ” Politici și management în domeniul bugetar-fiscal” ale Ministerului Finanțelor, sunt planificate să crească de peste 2 ori în anul 2018 (145,7 mil. lei planificate a fi alocate pentru 2018).