La 26 octombrie curent, în incinta Radisson Blue LeoGrand Hotel s-au desfășurat lucrările Conferinței Internaționale cu genericul – Pentru un Dialog social eficient în Republica Moldova.
Participanții la conferință au abordat subiecte legate de experiența europeană în domeniul dialogului social și modelele care pot fi preluate de RM; provocările dialogului social în RM și cum poate fi consolidată încrederea și cooperarea dintre partenerii sociali; agenda socială a RM în contextul Acordului de Asociere cu UE și implicațiile privind standardele sociale ale acordului. Evenimentul a fost organizat de Friedrich-Ebert-Stiftung și Organizația Internațională a Muncii în parteneriat cu Guvernul RM, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Confederația Națională a Patronatelor din Moldova.
Scopul principal al acestei Conferințe a fost să ofere o platformă de discuții privind principalele provocări ale Republicii Moldova în asigurarea unui dialog social eficient și durabil.
Conferința a fost deschisă de Dl Adrian Candu, președinte al Parlamentului, o alocuțiune la acest subiect a ținut și Dl Pirkka Tapiola, șef al Delegației UE în Republica Moldova. Ulterior, conform agendei au început lucrările primului panel – Dialogul Social European – lecții pentru Republica Moldova, moderat de Mihaela Gherasim, Radio Europa Liberă, Chișinău. În cadrul acestuia au fost audiate modelele si experiența Germaniei, Suediei și altor entități în materie de dialog social.
Panelul II, moderat de Dl Vasile Botnaru, Director Europa Liberă, Chișinău s-a axat pe Dialogul Social în Republica Moldova: cum poate face față unei lumi a muncii în schimbare? Vorbitorii acestui panel au fost cei trei actori ai parteneriatului social: Guvern, reprezentat de Dl Octavian Calmâc, Sindicate – Dl Petru Chiriac, Vicepreședinte, Patronate reprezentate de Dl Leonid Cerescu, președinte, D-na Ala Lipciu, Coordonator Național OIM și Dl Corneliu Ciurea, expert independent. Pe parcursul acestuia s-a încercat să se răspundă la unele întrebări cum ar fi: Care este starea dialogului social în Republica Moldova? Care sunt reușitele și eșecurile tripartitismului și altele.
Cu referință la acestea Dl Leonid Cerescu, președinte CNPM a ținut să menționeze următoarele:
În ţara noastră, statutul juridic al parteneriatului social în relaţiile de muncă – dialogul social pot fi găsite în Codul Muncii secţiunea II Pateneriat social în sfera muncii a acestui cod. Instituţionalizarea dialogului social (cu excepţia nivelului de întreprindere) este realizată prin Legea 245 din 21.07.2006 cu privire la organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Consultări şi Negocieri Colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură şi nivel teritorial. Cadrul legal este destul de generic, în ceea ce priveşte rolul şi fu Dialogul social se realizează prin:
1. Negocieri colective privind elaborarea proiectelor de contracte colective de muncă şi convenţii colective şi încheierea acestora pe bază de negocieri bi- sau tripartite prin reprezentanţii părţilor parteneriatului social.
2. Participarea la examinarea proiectelor de acte normative şi a propunerilor ce vizează reformele socio-economice, la perfecţionarea legislaţiei muncii, la asigurarea consilierii civice şi la soluţionarea conflictelor de muncă.
3. Consultări reciproce în problemele ce ţin de reglementarea raporturilor de muncă şi a raporturilor legate nemijlocit de acestea.
4. Participare salariaţilor sau reprezentanţii acestora la administrarea unităţii.
Dialogul social în RM se bazează în principal pe cel de la nivel naţional. Dialog social tripartit se realizează în cadrul Comisiei de Consultări şi Negocieri Colective care are un mandat consultativ, se întruneşte trimestrial, sau de câte ori este necesar, este pe bază de voluntariat, secretariatul este oferit de Guvern.
Care sunt reuşitele şi eşecurile tripartitismului în Republica Moldova.
1.Existenţa unui cadru legal care instituţionalizează dialogul social în Republica Moldova.
2.Recunoaşterea reciprocă a constituienţilor dialogului social- Guvern, Patronate şi Sindicate
3.Existenţa a mai multor platforme de discuţii pentru realizarea acestui dialog.
Există mai multe aspecte care trebuie îmbunătăţite şi clarificate în vederea unui dialog social eficient:
a. Deşi legislaţia spune că părţile dialogului social sunt egale, Comisiile tripartite sunt prezidate exclusiv de reprezentantul autorităţii.
b. Regulamentul afirmă că toate actele normative referitoare la relaţiile de muncă şi cele social-economice trebuie să fie coordonate cu partenerii sociali, dar nu există nici o măsură care ar atrage la răspundere autoritatea pentru ne conformare.
c. Este necesar de avea mecanisme de conciliere pentru situaţii în care partenerii sociali sunt împotriva proiectelor propuse.
d. Este necesar de îmbunătăţit legislaţia muncii.
e. Încrederea scăzută în eficienţa dialogului social din partea mediului de afaceri, acest fapt demotivează mediul de afaceri să se asocieze în organizaţii patronale pentru aşi apăra şi promova interesele.
Cum poate fi implementat dialogul social bipartit în Republica Moldova?
În Republica Moldova există un sistem de dialog social mai extins de cât cel din ţările cu economiile dezvoltate. Perioada de tranziţie de la economia centralizată la o economie bazată pe principiile economiei de piaţă necesită elaborare şi adoptarea a multiplelor acte normativ-legislative. Partenerii sociali negociază nu doar relaţiile de muncă, dar se implică şi examinează bugetele statulu, politica bugetar – fiscală, CBTM ,contribuţiile la CNAM defalcările la CNAS şi .multe altele, care depind de factorul de decizie Guvern. Nu ne imaginăm cum am putea negocia în format Bi- partit aceste prevederi. La momentul actual este prea matur de a implementa şi realiza un dialog Bi-partit.
Cum poate fi promovată negocierea colectivă la toate nivelurile pentru a asigura salariile şi condiţiile de muncă şi cum poate fi maximizată acoperirea lucrătorilor cu contracte colective de muncă?
Angajatorii consideră că dialogul social la nivel de întreprindere nu este dezvoltat. La momentul efectuării studiului la care mă refer în R.M. existau aproximativ 50 000 de întreprinderi active . Potrivit datelor Inspectoratului de Stat al Muncii numai în 4% din acestea au un contract colectiv de muncă semnat între reprezentanţii angajaţilor şi angajator.
Originea acestei situaţii este într-o legislaţie care oferă garanţii excesive organizaţiilor sindicale primare (birouri, acorduri sindicale, colectarea cotizaţiilor, salarizare, drepturile sindicale la veto etc.) care creează reticenţe angajatorilor , şi respectiv acest lucru se reflectă negativ asupra prezenţei sindicatelor la întreprinderile private.
Studiul realizat de Expert Grup în numele CNPM arată că fiecare al doilea angajator şi-a exprimat dezinteresul cu privire la dialogul social, indiferent de nivel.
Pentru a explora mai bine potenţialul Dialogului Social Guvernul trebuie să-şi revadă, să-şi reînnoiască politicile care împiedică crearea unui dialog social eficient cu alocarea resurselor necesare.
Politicile vor lua în consideraţie:
1.Crearea unei egalităţi între partenerii sociali şi autorităţi.
2.Crearea unui cadru adecvat pentru aplicarea deciziilor comisiilor CNC.
3.Exluderea prevederilor care SIMULEAZĂ dialogul social şi reduc eficienţa acestuia.
4. A stimula consolidarea sindicatelor şi patronatelor dar nu invers.
5.A crea capacităţile instituţionale mai bună a dialogului social.
6. Creşterea vizibilităţii şi transparenţei în luarea deciziilor a comisiilor la toate nivelurile.
