Transparența în procesul decizional în vizorul Confederației și a membrilor săi

24

 

În acest sens sunt relevante următoarele prevederi legale a căror respectare garantează reglementarea corectă și proporțională a activității de întreprinzător:

 

1.       Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative:

(i)     La elaborarea unui act normativ care reglementează activitatea de întreprinzător se respectă principiile stabilite de Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător (art. 3 alin. (2));

(ii)    Proiectul de act normativ se elaborează în câteva etape consecutive după cum urmează: […] consultarea publică, avizarea proiectului actului normativ de către autorităţile a căror competenţă are tangenţă directă sau indirectă cu obiectul de reglementare a proiectului actului normativ, efectuarea expertizelor, inclusiv expertiza anticorupţie, expertiza juridică şi, după caz, expertiza de compatibilitate cu legislaţia Uniunii Europene şi expertiza grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător (art. 21 alin. (1), lit. e));

(iii)  Proiectele actelor normative ce reglementează activitatea de întreprinzător se remit spre expertiză grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, împreună cu analiza impactului de reglementare.

 

2.       Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător

(i)     Reglementarea activității de întreprinzător are loc pe următoarele principii de bază: a) previzibilitatea reglementării activității de întreprinzător; b) transparența decizională și transparența reglementării activității de întreprinzător; c) analiza impactului de reglementare; […] (art. 4 lit. a)-c)).

 

3.       Hotărârea Guvernului nr. 1429/2008 privind revizuirea și optimizarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător:

(i)     Grupul de lucru efectuează expertiza pentru documentele analizelor de impact și proiectele de acte normative care conțin norme de reglementare ale activității de întreprinzător în urma examinării acestora în cadrul ședințelor, prin adoptarea, în baza deciziei, a unui raport de expertiză care are caracter consultativ […]. Expertiza pentru proiectele de acte normative stabilește nivelul de conformare a conținutului normativ al proiectului cu principiile de reglementare a activității de întreprinzător și, după caz, conține recomandări pentru racordarea acestuia cu principiile în cauză și cu prevederile cadrului normativ (pct. 34);

(ii)    Proiectul actului normativ se prezintă spre examinare Grupului de lucru în cadrul avizărilor și consultărilor publice. Grupul de lucru se pronunță asupra proiectului de act normativ respectiv, iar în cazul în care analiza impactului a fost anterior susținută cu obiecții – și asupra variantei îmbunătățite și completate a documentului de analiză a impactului (pct. 37);

(iii)  Raportul de expertiză emis de Grupul de lucru se anexează în mod obligatoriu la documentul de analiză a impactului și la dosarul proiectului de act normativ, pentru a fi transmis spre promovare și aprobare. Rezultatul expertizei se reflectă obligatoriu în conținutul notei informative a proiectului de act normativ.

Acesta se referă la criteriile de contractare a prestatorilor de servicii medicale în cadrul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) în temeiul art. 26 al Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014 fac parte din bugetul public naţional, iar art. 23, pct.2 e) prevede responsabilitatea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină de asigurare a gestionării mijloacelor FOAM în conformitate cu principiile bunei guvernări.

Totodată, conform art. 5 al Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice atribuirea contractelor în cadrul sistemului AOAM nu sunt exceptate expres de la aplicarea prevederilor legii date și conform art. 7, printre principiile de reglementare ale relaţiilor privind achiziţiile se regăsesc asigurarea concurenţei şi combaterea practicilor anticoncurențiale precum și tratament egal, imparţialitate, nediscriminare în privinţa tuturor ofertanţilor şi operatorilor economici.

Cu toate acestea, atestăm că de facto atribuirea contractelot în cadrul AOAM se realizează în temeiul prevederilor HG  nr. 1387  din  10.12.2007 cu privire la aprobarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală și criteriile anuale de contractare aprobate prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină – acte care nu conțin o procedură clară și echitabilă, cât și cerințe cuantificabile, certe și obiective față de prestatorii de servicii medicale, cu o vădită lipsă de transparență decizională.

Tarifele pentru serviciile medicale sunt plafonate prin HG nr.1020 din 29 decembrie 2011 „Cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare” astfel încât selecția prestatorilor urmează să aibă loc în baza altor criterii predefinite și aprobate la nivel de Guvern.

O asemenea abordare pe parcursul anilor s-a dovedit a fi una care duce la utilizarea ineficientă a FAOAM. Contractarea prestatorilor publici de servicii medicale este avantajată prin mecanisme lipsite de prevederi clare și transparente, or alocarea din bugetul FAOAM în proporție de aproximativ 95% prestatorilor publici aduc prejudicii posibilității de a asigura accesul pacientului la prestatori de servicii indiferent de tipul de proprietate în vederea respectării dreptului lui la libera alegere a medicului, a instituţiei medicale şi a formei de asistenţă medicală consacrat în art.25 al Legii ocrotirii sănătății nr. 411-XIII din 28.03.1995.

Totodată, conform prevederilor Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din 27.02.1998, art. 13 „în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, asistenţa medicală se acordă de prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate şi formă juridică de organizare, care activează în conformitate cu legislaţia„, iar CNAM este obligată „să încheie cu instituţiile medico-sanitare cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, care activează în conformitate cu legislaţia în vigoare, contracte de asistenţă medicală ce urmează sa fie acordată persoanelor” conform prevederilor art. 12 HG nr. 156 din 11.02.2002 cu privire la aprobarea Statutului CNAM.

Or, selecția netrasparentă și discretă a prestatorilor de servicii medicale vine în contradicție cu legislația în vigoare, care prevede că în cadrul sistemului național de sănătate prestatorii privați de servicii medicale nu vin să completeze sau să asigure serviciile medicale neacoperite de prestatorii publici de servicii medicale, dar activează pe principiu de egalitate cu aceștia fiind urmărită în final asigurarea eficienței și transparenței în utilizarea mijloacelor financiare publice, bazate pe necesitațile populației în servicii medicale, raportate la capacitalile sistemului de sanătate, în limita mijloacelor FAOAM. Articolul 5 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din 27.02.1998, prevede că unul dintre principiile de organizare a asigurării obligatorii de asistenţă medicală este cel al egalităţii, potrivit căruia tuturor participanţilor la sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (plătitori de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prestatori de servicii medicale şi beneficiari de asistenţă medicală) li se asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

Ținând cont de faptul că unul din principiile de bază a contractării serviciilor medicale este garantarea accesibilităţii persoanelor la serviciile medicale incluse în Programul unic, nu putem să trecem cu vederea carențele în ceea ce privește rândurile de aşteptare, suprasolicitarea unor anumiți prestatori și limitarea accesului altora.

Astfel se încalcă atât drepturile pacientului consacrate în Constituția Republicii Moldova la ocrotirea sănătăţii, care este garantat în art. 36 (1), cât și drepturile prestatorilor privați de servicii medicale. În special se invocă cele consacrate de Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012 art.2 b „Prevederile prezentei legi se aplică faptelor acţiuni sau inacţiuni ce au ca obiect ori pot avea ca efect restrîngerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, precum şi faptelor acţiuni de concurenţă neloială, care sînt săvîrşite de: b) autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin actele adoptate, intervin pe piaţă, influenţînd direct sau indirect concurenţa, cu excepţia situaţiilor cînd asemenea măsuri sînt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major„. Mai mult ca atît, fiind agenți economici, instituțiilor medico sanitare private le sunt lezate drepturile prevăzute de Legea nr. 845 din  03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, în special prevederile art. 8, pct. 1 „Statul creează tuturor întreprinderilor condiţii juridice şi economice egale de gospodărire, garantează respectarea drepturilor şi intereselor lor legitime, contribuie la dezvoltarea concurenţei libere, conştiincioase între aceştia, le asigură posibilităţi egale de a folosi resurse tehnico-materiale, naturale, de muncă, financiare şi informative neadmiţînd monopolizarea pieţelor acestor resurse, şi reglementează activitatea de antreprenoriat în baza legislaţiei în vigoare.  Pct. 2. Guvernul, autorităţile administraţiei publice, precum şi autorităţile administraţiei publice locale pot da dispoziţii întreprinderilor numai în limitele competenţei  lor, stabilite de legislaţie. Dacă, drept urmare a emiterii de către autorităţile administraţiei publice sau de către un alt organ a unui act ce nu corespunde competenţei lui sau legislaţiei se încalcă drepturile întreprinderii, aceasta este în drept să apeleze la instanţa judecătorească competentă pentru a se anula actul respectiv.”

 Având în vedere cele expuse mai sus, se propune a institui o reglementare a mecanismului de contractare a prestatorilor de servicii medicale în cadrul sistemului AOAM, bazată pe pricipiile și regulile aplicabile gestiunii fondurilor publice, precum sunt cele din FAOAM, ce ar asigura respectarea unei concurențe loiale în domeniul procurării de servicii medicale și ar crea condițiile necesare transpunerii Directivelor Europene 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii și Directivei Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (89/665/CEE) – obligații asumate de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere RM-UE.

 

 

 

De asemenea, considerăm deosebit de important depunerea eforturilor continue și acordarea suportului în vederea garantării drepturilor și intereselor întreprinzătorilor, precum și asigurarea tratamentului egal în fața legii a tuturor operatorilor economici, indiferent de domeniul economic de activitate sau caracterul sensibil al reglementărilor promovate.