Un grup de lucru, format din membri ai Confederației Naționale a Patronatului din Moldova s-au întrunit la 14 iulie, în cadrul unei ședințe pentru a discuta proiectul politicii fiscale pentru anul 2018, propus spre avizare de către Ministerul Finanțelor.
Fiecare modificare propusă, a fost minuțios analizată, iar propunerile apărute urmează a fi prezentate până la 17 iulie, curent.
Cele mai importante prevederi la politica bugetar-fiscală pentru 2018 sunt:
– agenții economici din sectorul mic și mijlociu, care au activitate de oferire a serviciilor de management sau de consultanță, cu venit mai mare de 70 la sută pentru perioada fiscală precedentă din totalul veniturilor, să achite impozitul pe venit conform normelor general stabilite.
– majorarea impozitului pe venitul persoanelor fizice din livrarea agenților economici a producţiei agricole, de la 3% la 5%. Această măsură are drept scop asigurarea echității fiscale față de cetățenii care realizează venituri, altele decât cele salariale, prin egalarea cotelor impozitului la cotele standard stabilite pentru persoanele fizice cetățeni.
– majorarea cotei accizului pentru produse accizabile stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea la rata inflației prognozată pentru 2018, de 5%. Cotele vor fi stabilite pentru o perioadă de trei ani.
– Cota ad-valorem pentru țigări va fi majotară de la 12% până la 13%. Astfel, cota fixă va ajunge de la 460 până la 540 lei/1000 țigarete până în anul 2020. La fel, se propune impozitarea mai accelerată a țigaretelor fără filtru, începând cu anul 2018. Și pentru această categorie de produse din tutun va fi introdusă componenta ad-valorem în mărime de 3%. De asemenea, se propune o majorare mai accelerată a cotei accizului pentru motorină, astfel încât să fie asigurată atingerea nivelului minim european către anul 2024.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor afirmă că Proiectul de lege respectiv pe de o parte trebuie să țină pasul cu modificările și evoluțiile în societate, în special în mediul de afaceri, pe de altă parte, să facă față provocărilor existente în domeniul finanțelor publice, cum ar fi majorarea cheltuielilor publice de ordin social, economic, educațional etc.