Legislaţia muncii din Moldova nu corespunde realităţii şi complică activitatea patronilor

14

Codul Muncii din Moldova are prevederi de pe timpurile economiei centralizate, este vechi şi necesită actualizat, dacă nu chiar adoptat unul nou. De această părere este Leonid Cerescu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM). Reprezentanţii mediului de afaceri optează pentru prevederi rezonabile care să reglementeze relaţiile între angajator şi angajat, transmite IPN.

Angajatorul este pus într-o poziţie dezavantajată  

Şeful Direcţiei relaţii interne şi externe a CNPM, Vlad Caminschi, susţine că legislaţia muncii, prin protecţia excesivă pe care o oferă salariaţilor şi birocratizarea procesului de formare a relaţiilor patron-salariat, plasează angajatorul într-o poziţie dezavantajată în cadrul acestor relaţii. „În momentul în care ai un salariat ineficient, pentru a-l schimba trebuie să treci prin multă birocraţie. Perioada aceasta este una exagerată. Procesul este complicat, deseori sunt admise omisiuni, dar dacă ceva s-a scăpat, instanţa de judecată îl restabileşte la muncă pe salariat şi întreprinderea rămâne în pagubă. Noi optăm pentru racordarea Codului Muncii la realitatea economică în care ne aflăm”, a subliniat şeful de direcţie.

După ce patronatele au analizat situaţia din statele vecine au constatat că în Moldova  eficienţa investiţiilor într-un angajat este redusă. Un angajat care depune cerere de concediere cu 14 zile înainte de plecare are dreptul oricând să o retragă în această perioadă. „Angajatorul îşi caută o altă persoană, dar legislaţia prevede că angajatul îşi poate retrage cererea în orice moment. Angajatorul este într-o situaţie păguboasă. Noi credem că legislaţia trebuie să prevadă că angajatul poate să-şi retragă cererea numai cu acordul patronului”, a subliniat Vlad Caminschi.

Oamenii de afaceri mai sunt deranjaţi şi de faptul că este nevoie de acordul sindicatelor la concedierea salariatului. „Instanţele de judecată nici nu examinează cazurile de concediere dacă patronul nu are acordul sindicatelor. Noi am contestat această situaţie, căci ni se încalcă dreptul la justiţie, noi am prefera ca acordul sindical să dispară, aşa cum este în restul statelor”, a subliniat Vlad Caminschi.

Rămăşiţe din trecut 

Potrivit reprezentantului patronatelor, şi carnetul de muncă este o rămăşiţă din trecut, fiind un document care nu-şi mai are rostul. Vlad Caminschi susţine că angajatorul are obligaţia să organizeze loc special pentru păstrarea carnetelor de muncă, să le ducă evidenţa etc., pe când în alte ţări aceste carnete nu mai sunt folosite şi au fost înlocuite cu recomandări.

O  altă rămăşiţă din trecut ţine de obligaţiile patronului faţă de sindicate – în momentul în care la întreprindere se formează sindicat patronul trebuie să pună la dispoziţia sindicatului o încăpere, căi de comunicaţie şi să colecteze cotizaţiile de sindicat. „Eu cred că aceste subiecte trebuie să fie negociate, dacă un patron doreşte să cheltuiască banii proprii pentru a întreţine sindicatul de la întreprindere – să o facă, dacă nu – nu”, a subliniat Vlad Caminschi.

O problemă evidenţiată de patronate sunt şi recompensele la concediere. Patronul trebuie să-i achite angajatului concediat un salariu săptămânal pentru fiecare an lucrat, înainte de concediere trebuie să-i dea zile libere ca salariatul să-şi caute un loc de muncă, iar după concediere i se plăteşte timp de 3 luni o indemnizaţie. Aceste prevederi trebuiesc raţionalizate, spune Vlad Caminschi.

Un moment remarcat este şi perioada de concediu pentru îngrijirea copilului. Vlad Caminschi spune că în Moldova legislaţia prevede 3 ani parţial plătiţi şi încă 3 ani neplătiţi, în total sunt 6 ani în care unul dintre părinţi poate să stea acasă. „Aici este o problemă – angajatul care revine peste 6 ani îşi pierde calificarea, iar angajatorul trebuie să păstreze acest loc de muncă. Situaţia în economie este foarte schimbătoare, întreprinderile se restructurează, noi credem că această perioadă trebuie redusă, Moldova este unicul stat care are 6 ani de concediu pentru îngrijirea copilului. În unele state este un an, la noi dacă ar fi 2 sau 3 ar fi bine. Trebuie modificată legislaţia şi în sensul ca să nu fie păstrat locul de muncă, ci să se asigure unul similar, cu acelaşi salariu şi responsabilităţi”, a subliniat Vlad Caminschi.

Modificări necesare

 CNPM crede că patronul ar trebui să aibă dreptul să testeze un viitor angajat indiferent de statutul acestuia. Actualmente legislaţia prevede că tinerii specialişti în primii 3 ani de la absolvirea instituţiei de învăţământ sunt angajaţi fără  perioadă de probă. „În perioada de probă trebuie patronul să observe şi calităţile personale ale candidatului, nu doar cele profesionale”, a subliniat şeful Direcţiei juridice.

Codul Muncii îi obligă pe angajatori ca programul de muncă şi concediul anual să fie aprobate de către reprezentanţii salariaţilor – sindicatele. Propunerea CNPM este ca  sindicatele să fie doar consultate. La fel şi plăţile de stimulare trebuie să fie date cu acordul sindicatelor, însă corect ar fi ca patronul să decidă singur pe cine să premieze.

CNPM mai propune ca patronul să poată încheia un contract pe o perioadă determinată cu un angajat pensionar. Statistica arată că este în creştere numărul pensionarilor angajaţi şi atunci nu există niciun raţionament al patronilor să-i concedieze pe pensionari, doar că ei trebuie să aibă dreptul de a decide pe ce perioadă să-i angajeze.

CNPM a iniţiat 2 proiecte de modificare a Codului Muncii. Acestea au  au fost aprobate de Guvern, dar au fost remise spre reexaminare de către Parlament. Patronatele admit că modificările propuse ar putea trezi unele reacţii negative în rândul salariaţilor, iar deputaţii înţeleg că se apropie alegerile şi nu vreau să-şi facă imagine proastă.