Uniunea Producătorilor de Zahăr

Asociaţia „Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova” (în continuare – Uniune)  a fost instituită în decembrie 1994 cu denumirea Asociaţia „Zahăr”, care în aprilie 1998 s-a reorganizat în Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova.

Uniunea este organizaţie neguvernamentală, necomercială şi independentă, care întruneşte întreprinderile industriei zahărului: producătorii zahărului şi producătorii şi furnizorii seminţelor de sfeclă de zahăr. 

Activitatea Uniunii este orientată spre de coordonarea activităţii întreprinderilor din industria zahărului, soluţionarea problemelor de consolidare a bazei de materie primă a complexului, sporirea calităţii  producţiei finite, perfecţionarea proceselor tehnologice, modernizarea procesului de producţie, apărărarea drepturilor şi intereselor membrilor Uniunii, consolidării poziţiilor lor pe pieţele interne şi externe, consultarea membrilor asociaţi în diferite problemele. 

Specialiştii Uniunii monitorizează în permanenţă piaţa zahărului atât în republică, cât şi în lume, studiază şi fac pronosticul evoluţiei şi corelaţiei indicilor de producţie la producătorii zahărului, studiază fluctuaţia preţurilor după tipurile de zahăr etc. În sezonul de prelucrare a sfeclei de zahăr Uniunea acordă fabricilor sprijin în soluţionarea operativă a problemelor tehnologice apărute, face analiza mersului lucrărilor de recoltare a sfeclei de zahăr, transportării ei la punctele de colectare, coordonează problemele de contractare şi achiziţionare a sfeclei de zahăr, asigurare a întreprinderilor agricole cu hibrizi de înaltă productivitate  de seminţe de sfeclă de zahăr, efectuează instruirea specialiştilor în domeniul tehnologiilor moderne de cultivare a sfeclei de zahăr, studiază funcţionarea fabricilor de zahăr etc.

 Uniunea asigură coordonarea activităţii membrilor săi, consolidarea lor cu producătorii sfeclei de zahăr, interacţiunea efectivă a membrilor Uniunii cu organele de stat şi organizaţiile obşteşti.

Structura organizatorică a Uniunii este următoarea:

Organul suprem de conducere al Uniunii – Adunarea Generală a Asociaţilor, care se întruneşte cel puţin o dată pe an.

Organul administrativ executiv colegial  este Consiliul Uniunii, care conduce activitatea generală a Uniunii în perioada dintre Adunările Generale. Este ales de Adunarea Generală pe termen de cinci ani şi este condus de Preşedinte.  

Organul de lucru al Consiliului este Direcţia Executivă, condusă de Preşedintele Uniunii.     

Uniunea activează în baza Contractului de constituire şi Statutul ei, colegialităţii, democraţiei şi în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova,.

În perioada activităţii Uniunii în ramură au fost atraşi investitori din Germania (Sudzucker AG) şi Rusia (Marr Sugar). În urma acestui fapt economia republicii si-a păstrat ramura zahărului, iar Moldova a rămas una din cele câteva ţări producătoare de sfeclă de zahăr de pe teritoriul CSI, care asigură nu numai necesităţile proprii la zahărul din sfeclă,  dar are şi posibilitatea de a exporta zeci de mii de tone a acestui produs. 

Perioada de tranziţie la condiţiile economiei de piaţă a fost deosebit de grea pentru producătorii din ramura zahărului. Nivelul jos de protecţie a pieţei interne, care a fost stabilit pentru Moldova la momentul aderării ei la OMC, s-a dovedit a fi distrugător pentru complexul de sfeclă şi zahăr. Drept răspuns la solicitările Uniunii Producătorilor de Zahăr conducerea Moldovei a întreprins măsuri concrete de susţinere a ramurii:

• În anul 2003 a fost adoptată Legea privind aplicarea unei măsuri de salvgardare provizorii la zahăr, care în februarie 2004 a fost continuată pe perioada de 4 ani,
• În noiembrie 2004 organele de stat au stabilit impozitarea zahărului, analogic mărfurilor de importanţă socială – în mărime de 8 procente,
• În comun cu organele de stat au fost întreprinse un şir de măsuri reale în vederea prevenirii importului ilegal de zahăr în ţară,
• A fost stabilită darea de seamă cu privire la producerea şi circulaţia zahărului pentru toţi agenţii economici, care au zahăr în circulaţie,
• În comun cu organele de stat se elaborează Concepţia dezvoltării complexului de sfeclă şi zahăr din republică până în anul 2015,
• În cadrul măsurilor de susţinere a agriculturii pe anul 2006 a fost instituit fondul special pentru stimularea dezvoltării cultivării sfeclei,
• În urma acţiunilor comune ale Guvernului republicii şi ale Uniunii începând cu anul 2003 producătorii zahărului din Moldova beneficiază de cotă de export în România a zahărului alb scutit de taxe vamale în cantitate de 14 mii tone.
• Uniunea colaborează activ cu Uniunea producătorilor de zahăr din Rusia, Asociaţia naţională a producătorilor de zahăr din Ucraina „Ukrţukor”, Patronatul Zahărului din România etc.
• În măsură destul de importantă, datorită eforturilor consecvente şi insistente ale Uniunii, ţara a reuşit să păstreze un potenţial de producţie şi de materie primă de valoare considerabilă. În urma negocierilor interguvernamentale la diferite niveluri, precum şi în rezultatul întâlnirilor repetate dintre conducătorii Uniunilor producătorilor de zahăr din Moldova şi din Rusia, cu începere de la 1 ianuarie 2005 a fost restabilit regimul comerţului liber cu zahăr dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

Uniunea colaborează activ cu Organizaţia Internaţională a Zahărului (OIZ), membru al căreia Republica Moldova a devenit în martie 1998. Deopotrivă cu alte state producătoare de zahăr din lume Moldova participă la adoptarea hotărârilor, care contribuie la stabilizarea şi sporirea eficienţei pieţei mondiale a zahărului.    

Aderarea Uniunii la Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova este considerată de Uniune drept un pas pozitiv în direcţia colaborării pentru formarea şi dezvoltarea economiei statului, pentru viitorul complexului de sfeclă şi zahăr autohton.    

          Complexul de sfeclă şi zahăr asigură până la 70 mii locuri de muncă, volumele vânzărilor au depăşit în anul 2005 900 milioane lei, iar transferarea în buget a impozitelor şi altor plăţi a atins suma de 90 milioane lei. Industria zahărului deţine un rol-cheie în economia ţării, exercitând o influenţă considerabilă asupra dezvoltării unui şir de ramuri din industria alimentară şi agricultură.