Activitati  |  Noutăţi

           REPREZENTANŢII ORGANIZAŢIILOR PATRONALE DIN EUROPA       CENTRALĂ ŞI DE EST DISCUTĂ STRATEGII PENTRU ATENUAREA CRIZEI 

       Strategii pentru atenuarea crizei - este tema unui atelier de lucru pentru reprezentanţii Organizaţiilor Patronale din Europa Centrală şi de Est, preconizat pentru perioada 22 - 24 septembrie 2009 în calitala Croaţiei - Zagreb. Dintre subiectele principale se înscrie modalităţile în care Organizaţiile Patronale         ar putea să-şi ajute membrii săi, în special întreprinderile mici şi mijlocii, pentru atenuarea impactului crizei economice. Şi-au anunţat participarea reprezentanţi de nivel înalt din partea Oragnizaţiilor Patronale din 18 ţări: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, UNMIK Kosovo, Letonia, Lituania, FRI Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovenia şi Slovacia.

     Confederaţia Naţională a Patronatului din     Republica   Moldova este reprezentată de Preşedintele organizaţiei Leonid Cerescu şi Adrian Axenti, Directorul ei general executiv.

     Concentrându-se asupra paşilor pentru ajutarea angajatorilor, se va profita de ocazia pentru a împărtăşi experienţa iniţiativelor de politici din alte ţări care - cu ajutorul Organizaţiilor Patronale din acele ţări - au avut succes în susţinerea întreprinderilor pentru a rămâne viabile, iar muncitorii calificaţi nu au fost pierduţi pentru economie.

     Pentru a întări capacitatea Organizaţiilor Patronale de a supune unor discuţii şi mai vaste şi dialogului probleme economice - importante nu numai în timpul crizei - întrunirea se va axa de asemenea pe problemele macroeconomice pe care negociatorii tuturor nivelelor trebuie să le înţeleagă bine. De exemplu: Care sunt consecinţele pentru întreprinderi dacă se va dubla deficitul public? Care este pericolul şi oportunităţile pentru întreprinderi dacă se va deprecia valuta? Care ar fi impactul deflaţiei asupra unei întreprinderi? Aceste şi alte probleme vor fi cuprinse prin prezentările având ca subiect contabilitatea naţională şi bilanţul plăţilor, componentele strategiilor pentru creşterea economică şi rolul Statului în economie.

  Informaţiile cheie vor fi oferite de către câţiva prezentatori foarte bine calificaţi inclusiv Dr. Zafiris Tzannatos care din anul 1992 - 2008 a fost oficialul principal la Banca Mondială; Dl Emmanuel Julien, Vice-directorul Afacerilor sociale, europene şi internaţionale a Organizaţiei Patronale din Franţa; Dna Deborah France-Massin, Vice-directorul Biroului activităţilor patronatelor al ILO din Geneva; Dr. Maruska Visek de la Departamentul Politicilor şi Analizelor Macroeconomice a Institutului de economie din Zagreb; şi Dl David Lamotte, Directorul Departamentului dezvoltării întreprinderii şi creării locurilor de muncă ale ILO din Geneva.      

     Reprezentanţii ţării noastre Preşedintele Confederaţiei Leonid Cerescu şi directorul executiv Adrian Axenti vor prezenta informaţii referitor la salariul minim, care la noi  este subiectul multiplelor controverse economice şi politice.

Utilizarea acestui indicator în legislaţia  Republicii Moldova prevede existenţa mai multor reglementări normative şi legislative în materie de salariu minim şi valori oficializate ale acestuia. (Mai jos vom prezenta raportul delegaţiei noastre la tema respectivă, prezentat la atelierul de la Zagreb).

     Atelierul este organizat de către Specialistul principal pentru Activităţile Patronatelor din Europa centrală şi de est a ILO în colaborare cu Asociaţia Patronatelor din Croaţia şi Centrul Regional Adriatic al Patronatelor. Susţinerea financiară pentru a face posibilă această vastă participare a fost oferită de către Biroul Activităţilor Patronale ale  ILO, Agenţia dezvoltării austriece prin proiectul acesteia Consolidarea Fundaţiilor Legale şi Instituţionale a Dialogului Social în ţările Balcanilor de vest şi în Moldova şi de către Oficiul sub-regional al ILO pentru Europa centrală şi de est din Budapesta.

  Rezultatul scontat este ca reprezentanţii Organizaţiilor Patronale să fie mai bine pregătiţi pentru participarea la toate forumurile în care vor fi discutate probleme economice şi să fie capabili să-şi reprezinte membrii mai eficient în dezvoltarea politicilor pentru atenuarea crizei economice.

 

     În continuare Vă prezentăm raportul prezentat de conducerea CNPM la atelirul de lucru de la Zagreb, Croaţia.

 

                                Stimată audienţă!

 

     Salariul minim este subiectul multiplelor controverse economice şi politice.

     Susţinătorii salariului minim consideră, că acest instrument face posibilă îmbunătăţirea veniturilor celor mai rău plătiţi salariaţi.

     Oponenţii percep salariul minim ca instrument, care acţionează exact împotriva acelor oameni, pe care el trebuie să-i ajute, taxându-i prin excluderea lor din rândurile forţei angajate.

       Utilizarea acestui indicator în legislaţia  Republicii Moldova prevede existenţa mai multor reglementări normative şi legislative în materie de salariu minim şi valori oficializate ale acestuia.

       Actualmente există trei cuantumuri în reglementarea salariului minim: în sectorul bugetar acest cuantum este de aproximativ de 37 euro - (600  de lei); în sectorul agrar - 43 euro (700  de lei), în alte sectoare ale economiei reale  - 56 euro (900 de lei).

         Mecanismul de stabilire a salariului minim este următorul:

·        la nivel naţional, prin Hotărâre de Guvern, după consultarea cu partenerii sociali;

·        la nivel de ramură, prin Convenţii Colective de nivel ramural care sunt acte juridice. Ele rezultă din negocieri colective bipartite cu sau fără participarea, după caz, a administraţiei publice centrale;

·        la nivel de întreprindere, prin contract colectiv de muncă.

       Necesitatea modificării cuantumului salariului minim se examinează de către Guvern cel puţin o dată pe an împreună cu patronatele şi sindicatele.

     Salariul minim constituie o garanţie de stat, obligatorie pentru toate întreprinderile şi are ca scop asigurarea protecţiei salariaţilor cu un nivel scăzut de venituri.

     Incapacitatea întreprinderilor de a asigura plata salariului minim constituie temei pentru declararea acestora în stare de faliment, precum şi argument pentru reorganizarea sau lichdarea lor.

 

              Onorată asistenţă!

 

    Ca urmare a crizelor financiare, economice şi politice din Republica Moldova s-au format restanţe mari la plata salariilor. Astfel salariul minim nu-şi îndeplineşte funcţiile sale. Acest impact este influenţat şi de alte probleme, cum ar fi:

·        organizarea şi funcţionarea  pieţei muncii încă nu corespunde unor principii ale economiei de piaţă;

·        instruirea profesională continuie să fie incompatibilă cu cerinţele mediului de afaceri;

·        sectorul informal are o ponderea mare ;

·        nivelul şomajului este înalt;

·        numărul populaţiei active este în scădere continuă.

·        există inegalităţi pronunţate în salarizare;

·        cuantumul actual al salariui minim nu acoperă cheltuielile aferente unei vieţi decente. O persoană adultă din Republica Moldova are nevoie de 150-180 euro pe lună;

·        sub nivelul pragului sărăciei absolute ( 59 euro pentru a. 2008) se regăsesc mai mult de 26% din populaţia Republicii Moldova;

·        în preţul de cost salariul are o pondere mică.

 

      Luând în consideraţie aceste constatări, CNPM  optează pentru utilizarea în continuare a salariului minim şi majorarea lui, cu condiţia ajustării reglementărilor şi mecanismelor existente în materie.

    Această opţiune rezultă din interesele patronatelor cum ar fi:

 

·        crearea unei pieţe a muncii veritabile şi funcţionale;

·        perfecţionarea sistemului de pregătire şi instruire a cadrelor în scopul corespunderii lui cerinţelor mediului de afaceri;

·        stimularea angajatorilor în crearea şi păstrarea locurilor de muncă;

·        delimitarea strictă a salariului minim şi al salariului pentru categoria I de calificare;

·        elaborarea mecanismelor de aplicare a sistemelor tarifare şi netarifare de salarizare;

·        dezvoltarea şi instituţionalizarea dialogului social bipartit la nivel naţional şi ramural;

·        altele.

 

          Cu referinţă la propuneri în stabilirea sau punerea în aplicare a salariului minim în Republica Moldova şi în vederea depăşirii dezideratelor invocate mai sus considerăm relevante următoarele măsuri:

·        efectuarea unui studiu cu privire la impactul salariului minim;

·         perfecţionarea sistemului de plasare în câmpul muncii;

·         eficientizarea activităţii structurilor de ocupare a forţei de muncă;

·         aplicarea unor politici prudente în stabilirea salariului minim şi    negocierea acestuia;

·         Prevederea la nivel naţional a unui cuantum unic al salariului minim pentru toţi salariaţii;

·        îmbinarea reglementărilor de stat cu reglementările care rezultă din dialogul social, inclusiv din  negocieri colective.

 

 

Vă mulţumesc pentru atenţie