CNPM-

»» Presa despre noi »» Suntem în criză economică Domnilor?

Suntem în criză economică Domnilor!?

autor: Ion DRAGHIŞTEANU, ECO·

 În industria uşoară deja se resimte influenţa crizei la nivel global.

• Conform estimărilor guvernamentale riscă să-şi piardă locurile de muncă în străinătate doar 20-25 mii de persoane, în special din Federaţia Rusă.
• Deja trei întreprinderi din cadrul Asociaţiei Producătorilor din R. Moldova s-au închis.

Autorităţile recunosc cu „jumătate de gură" intrarea în recesiune a unor întregi sectoare ale economiei naţionale. După declaraţiile optimiste precum că criza financiară şi economică va ocoli Moldova, iată că autorităţile sunt nevoite să recunoască intrarea în recesiune a unor sectoare ale economiei naţionale. E vorba de sectorul construcţiilor, industria uşoară şi industria alimentară.

Primele semne ale crizei s-au făcut văzute încă primăvara în sectorul locativ

„Primele semne ale unei crize în sectorul construcţiilor s-au făcut văzute încă în lunile martie-mai 2008, datorită cererii mai mici la spaţiul locativ" a declarat prim-vicepremierul Igor Dodon în cadrul unei întrevederi de lucru cu membrii consiliului de conducere al Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM).

„Al doilea sector afectat este industria uşoară, unde deja se resimte influenţa crizei la nivel global, deşi cererea de textile rămâne mare. De asemenea probleme sunt şi ele se vor extinde la exportul de produse alimentare, mai ales spre direcţia statelor CSI", a anunţat Dodon. Ministrul a specificat că ar fi cerut exportatorilor să fie extrem de atenţi la exporturile de producţie agricolă şi alimentară în direcţia CSI. Probabil pentru a evita repetarea situaţiei din 1998, când în urma crizei din Rusia mulţi exportatori moldoveni au rămas fără bani pentru producţia livrată în această ţară.

E posibilă o scădere a remitenţelor de 300-350 mln USD

Nu exclude Igor Dodon şi o reducere cu 300-350 mil. USD a remitenţelor. Potrivit lui Guvernul ia în calcul cel puţin două scenarii în ceea ce priveşte evoluţia intrărilor de remitenţe. Conform primului scenariu, în anul 2009 transferurile de valută efectuate de cetăţenii moldoveni angajaţi peste hotare se vor menţine la nivelul anului 2008, care ar fi potrivit prognozelor guvernamentale de 1,7-1,8 mlrd USD. Al doilea scenariu mai pesimist presupune că, urmare a disponibilizării şi revenirii acasă a unui anumit număr de moldoveni remitenţele se vor reduce cu 300-350 mil. USD.

Conform estimărilor guvernamentale riscă să-şi piardă locurile de muncă în străinătate doar 20-25 mii de persoane, în special din Federaţia Rusă.
„Datele noastre arată că la muncă peste hotare se află circa 450 mii de moldoveni, din care circa 300 mii în statele Uniunii Europene, 110 mii - în statele CSI şi 22 mii în SUA. Persoanele care muncesc în UE vor fi mai puţin afectate, dat fiind faptul că majoritatea sunt angajate în sectorul servicii. Primele vor fi afectate sectoarele de construcţii şi producere şi mai puţin serviciile", a afirmat Dodon. Însă, ministrul a subliniat că este vorba de o „primă etapă".

Evoluţiile de mai departe vor depinde de profunzimea crizei. „Nu ne aşteptăm la mari fluxuri migraţioniste din UE spre Republica Moldova. În schimb, moldovenii care muncesc în Federaţia Rusă sunt angajaţi în construcţii, domeniul care deja se află în criză şi există riscul că o parte din migranţi ar putea să-şi piardă locurile de muncă. Dar, afirmă Dodon, oficialii ruşi au promis că moldovenii nu vor fi primii care vor fi disponibilizaţi şi vor trebui să plece acasă. Mai mult!

Chişinăul ar fi primit asigurări că o parte din moldovenii care la moment sunt în Federaţia Rusă vor fi reangajaţi în unele programe naţionale, cum ar fi Soci, proiecte de infrastructură. Ministrul Economiei susţine că chiar şi în cazul în care transferurile se vor reduce cu 300-350 mil. USD, „mari probleme nu ar trebui să apară", în condiţiile în care Banca Naţională a Moldovei a procurat circa 300 mil USD.

„Vorbim de următoarele două-trei luni, pentru că în funcţie de evoluţia economiilor acestor ţări, prognozele vor trebui să fie reactualizate", a mai spus Igor Dodon.

Optimism la investiţiile străine

Cât despre investiţiile străine directe, acestea vor fi în anul 2008 de peste 600 mil. USD, adică în creştere cu peste 100 mil. USD faţă de anul 2007. Pentru anul 2009, guvernul ia în calcul o eventuală reducere a investiţiilor la nivelul anului 2007 şi chiar mai puţin.

„Sunt anumite argumente în favoarea acestui scenariu, în special ţinând cont de faptul că unele proiecte noi majore de investiţii sunt suspendate". Dar, în opinia ministrului, cele mai multe şanse le are scenariul moderat ce prevede investiţii străine directe cel puţin la nivelul anului 2008, chiar cu o mică creştere în anul viitor, până la 700 mil. USD. Aceste investiţii ar putea fi stimulate de către stat, inclusiv prin privatizări la începutul anului 2009. „Investiţii în sumă de 500-700 mil. USD în anul următor este o cifră reală", a mai spus Dodon.

În nouă luni ale anului 2008 Republica Moldova a atras investiţii străine directe în sumă de 490 mil. USD, cu 200 mil. USD mai mult decât în perioada similară a anului precedent.

Exportatorii resimt deja impactul crizei

În ceea ce priveşte exportul, deja o parte din agenţii economici resimt efectele crizei. Textilele va fi sectorul care primul va suferi, dar ministrul consideră că nu va fi o problemă majoră în condiţiile în care exportul pe acest segment, de 240 mln USD, este cu puţin peste importuri - 220 mln USD. Cei care vor avea de suferit vor fi însă angajaţii întreprinderilor din industria uşoară.

Ministrul Economiei a specificat că pentru asigurarea persoanelor cu locuri de muncă şi susţinerea sectorului real al economiei Guvernul va lansa, în 2009, mai multe iniţiative, printre care proiectele de infrastructură, "care vor asigura cu volum de lucru companiile de construcţii şi va permite deschiderea noilor locuri de muncă".

Ministerul Finanţelor organizator de provocări?

Reprezentanţii patronatelor, cu unele mici excepţii nu s-au lăsat impresionaţi de ministru. De exemplu Vladimir Florea preşedintele Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor din Republica Moldova, s-a arătat revoltat de recentele iniţiative ale ministerului Finanţelor de a tripla mărimea mai multor taxe rutiere, prezentate ca proiect de hotărâre de Guvern săptămâna trecută.

Astfel se propune majorarea de trei ori a mărimii taxelor pentru gazul lichefiat importat, a taxei pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto şi a taxei pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, a autorizaţiilor multilaterale CEMT, a carnetelor de drum la autorizaţiile CEMT şi a carnetelor cu foi de parcurs.

Vladimir Florea a declarat că o eventuală decizie de aprobare a acestor modificări va lăsa fără lucru cel puţin jumătate din şoferii specializaţi în transportul internaţional. „În condiţiile în care banii ce ar urma să fie acumulaţi vor fi suficienţi doar pentru reperarea unor drumuri de ţară, aceste iniţiative par mai mult o provocare, care ar putea scoate în stradă sute şi mii de şoferi" a spus Florea, revoltat de acţiunile responsabililor de la MF.

Leonid Cerescu, preşedintelele CNPM a acuzat ministerul Finanţelor de faptul că ar elabora şi propune spre aprobare acte normative şi modificări la ele fără aşa-numitul AIR (Analiza Impactului Regulatoriu), care potrivit legislaţiei în vigoare este obligatoriu din anul curent.

Trei întreprinderi deja s-au închis

Nicolae Bodur, directorul general al companiei Viorica-Cosmetic şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor din R. Moldova, în schimb s-a jeluit de faptul că deja trei întreprinderi din cadrul asociaţiei s-au închis, iar autorităţile nu se ocupă decât de intimidarea unor membri ai organizaţiei pentru că ar fi aderat la nu un oarecare partid.

La rândul său Anatol Câşlaru, director general Carmez, s-a declarat stupefiat de faptul că un fost oficios guvernamental a publicat un material denigrator despre calitatea producţiei întreprinderii ce a dus la reducerea cu circa 35% a vânzărilor de salamuri şi produse de carne. Şi Vitalie Pavlov de la patronatul din sectorul poştal s-a arătat îngrijorat de faptul că „Poşta Moldovei" a înregistrat în 9 luni pierderi de circa 5 mil. lei şi se află într-o stare financiară dificilă. Pavel Pripa de la Agenţia Municipală de Ipotecă s-a declarat stupefiat că băncile în loc să reducă dobânzile, l-au anunţat că le-au majorat.
Igor Dodon a promis că în cadrul unei întâlniri cu bancherii de săptămâna curentă va pune în discuţie şi această problemă.

Bancă de Investiţii a Moldovei cu un capital de 25 mlrd lei

În schimb Igor Crapivca, manager general Orvento-Metal pe lângă faptul că a susţinut că Moldova dacă se va orienta bine ar putea câştiga din actuala criză globală. Pentru aceasta este nevoie de o serie de acţiuni concentrate. Crapivca a propus crearea Băncii de investiţii a Moldovei, prin care să treacă toate fondurile alocate de finanţatorii externi şi banii guvernului pentru proiectele de infrastrutură. Potrivit lui Crapivca Banca de Investiţii ar urma să aibă un capital total de 25 mlrd lei (circa 2,4 mlrd USD), din care 20%, adică 5 mlrd lei va fi contribuţia Moldovei, iar restul din contribuţia finanţatorilor externi. Contribuţia Moldovei ar putea fi asigurată din veniturile de la privatizare şi prin alocare a 300 mln USD din rezervele valutare ale BNM.

Igor Dodon a replicat însă că din preconizatele privatizări a unor obiective evaluate la 4,1 mlrd lei, se aşteaptă la venituri de doar 100-150 mln lei.

Mai adăugăm că mai mulţi manageri şi şefi de patronate au cerut prim-vicepremierului dacă nu susţinere, măcar înţelegere. „Dacă nu ne puteţi ajuta, măcar nu ne puneţi piedici prin blocarea conturilor, majorarea taxelor etc.", au concluzionat ei.

 

Recomandă acest articol
Adaugă / Vezi toate comentariile