vezi mai mult

Grupul de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politică fiscală și cadrul resurselor convocat în ședință
19.02.2020     
 
Reuniunea a VI a Platformei Societății Civile UE-Moldova
13.02.2020     
 
 
Prima pagină   »  Noutăți   »  Noutățile CNPM » RETROSPECTIVA ANULUI 2019 ÎN CIFRE
23
01.2020
RETROSPECTIVA ANULUI 2019 ÎN CIFRE
 
   

Date prezentate de economistul Viorel Gîrbu pentru infodebit.md 

Economia națională a înregistrat o creștere robustă pe durata primelor 9 luni ale anului trecut. În perioada ianuarie-septembrie 2019 Produsul Intern Brut a crescut cu 4,8% conform estimărilor Biroului Național de Statistică. Această creștere, deși poate fi caracterizată ca fiind una modestă, pentru o economie slab dezvoltată precum este economia țării, reprezintă totuși o reușită pentru primele trei trimestre ale anului trecut, dat fiind incertitudinile în plan politic asociate ciclului electoral prin care a trecut Republica Moldova în 2019. De altfel, analiștii economici interni, dar și estimările făcute de unele organizații internaționale indică asupra unui ritm mai modest de creștere economică pentru anul 2019, de ordinul a 2,5-3,5%. Dinamica creșterii economiei naționale înregistrată în anul 2019 pe durata primelor trei trimestre ale anului a continuat trendul ascendent început cu anul 2015, fiind la cea mai mare valoare pentru ultimii 5 ani.

Din perspectiva factorilor responsabili de această creștere, structura PIB sub aspect de cheltuieli repetă trendurile atestate în anul precedent. Similar anului 2018, cea mai importantă contribuție la creșterea PIB a fost exercitată de formarea brută de capital în mărime de 3,3% (4% în 2018). Acest fapt aduce o caracteristică calitativă bună proceselor economice care au avut loc anul trecut în economia țării. Investițiile în active imobilizate pe durata primelor 9 luni ale anului 2019 au crescut cu 15,6% față de perioada similară a anului trecut, investițiile din surse străine majorându-se cel mai mult, cu 49%.

Toate ramurile economiei naționale au înregistrat creșteri ale valorii adăugate în perioada ianuarie - septembrie 2019. Top 3 sectoare economice cu cea mai mare contribuție la creșterea PIB au rămas aceleași ca și pentru perioada similară a anului trecut, fiind reprezentate de sectorul construcțiilor (+1,7%), sectorul de comerț (+1,2) și sectorul industrial (+0,6%). Impactul asupra bunăstării populației țării a evoluției pozitive a economiei naționale pe primele trimestre ale anului 2019 totuși nu este unul important. Sectorul construcțiilor atrage aproximativ 5% din totalul populației ocupate a țării, pe când în sectorul de comerț activează aproximativ 14% din populația ocupată, iar alte 11% sunt ocupate în sectorul industrial. Pe cealaltă parte, în sectorul agricol care atrage aproximativ 39% din populația ocupată a țării, creșterea economică înregistrată pe durata primelor trei trimestre ale anului 2019 a fost de doar 0,3%.

În cadrul sectorului industrial volumul producției a crescut pe durata primelor 10 luni ale anului trecut cu 3,4% sub influența în special a creșterii cu 4% a volumului producției industriei prelucrătoare. Industria prelucrătoare formează cea mai mare pondere, de ordinul a peste 80% a valorii producției industriale din țară. Activitățile economice cu cea mai mare contribuție (peste 5%) la creșterea industriei prelucrătoare au înregistrat evoluții divergente. Industria alimentară, care contribuie cu o treime la valoarea industriei prelucrătoare a crescut cu 7,7% în perioada ianuarie-octombrie 2019, față de perioada similară a anului trecut. Fabricarea băuturilor care reprezintă peste 10% din valoarea producției industriei prelucrătoare a crescut cu 4%, pe când fabricarea altor produse din minerale nemetalice care deține o pondere similară a înregistrat un regres de ordinul a 7,9%. Cel mai mare regres de ordinul a 11,8% și respectiv 8,9% a fost înregistrat pe durata primelor 10 luni ale anului trecut la fabricarea produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, ambele reprezentând peste 10% din valoarea producției industriei prelucrătoare a țării. Fabricarea autovehiculelor, a remorcilor si semiremorcilor (de ordinul a 6% din valoarea producției industriei prelucrătoare) este activitatea economică care a înregistrat cea mai mare dinamică evoluție pe durata primelor 10 luni ale anului trecut, în perioada ianuarie-octombrie 2019 creșterea fiind de ordinul a 37,1% față de perioada similară a anului trecut.

Volumul schimburilor comerciale ale țării cu restul lumii au crescut modest cu 2,2% în pe durata primelor 10 luni ale anului trecut, față de perioada similară a anului 2018. Volumul schimburilor comerciale externe a crescut în special în comerțul cu alte state (+10,9%), volumul schimburilor comerciale cu statele UE au scăzut cu 0,6%, pe când schimburile comerciale cu statele CSI au crescut modest cu 0,8%. Exporturile au crescut mai rapid (+3,4%) față de importuri (+1,7%) fapt care a permis creșterea gradului de acoperire a importurilor de bunuri prin exporturi cu 0,8 puncte procentuale. Deficitul în comerțul extern a atins la finele lunii octombrie a anului trecut valoarea de peste 2,5 mld. USD.

Rata anuală a inflației a înregistrat o valoare de 7,5% la finele anului trecut, fiind determinată de creșterea cu 12,4% a prețurilor produselor alimentare. Prețurile mărfurilor nealimentare și serviciilor prestate populației au crescut cu 5,2% și respectiv 3,5%. Cel mai mult în categoria produselor alimentare au crescut prețurile la fructe (+52,4%), ouă (+37,3%) și legume (+20%). Mărimea inflației excluzând produsele și serviciile cu prețurile reglementate a fost de 9%, categoria menționată de bunuri și servicii acționând ca un factor de aplanare a indicelui prețurilor de consum.

Volumul portofoliului de credite pe sistemul bancar național s-a majorat cu 4,9 mld. lei pe durata primelor 11 luni ale anului trecut. Creșterea portofoliului de credite a revenit în mărime de 2 mld. lei pentru procurarea / construcţia imobilului; 1,6 mld. Lei consumului și 0,7 mld. Lei comerțului. Creditarea agriculturii a crescut cu doar 0,4 mld. Lei iar volumul creditelor acordate industriei s-a diminuat nesemnificativ. Creșterea lentă a creditării economiei naționale poate fi asociată inclusiv creșterii, deși nesemnificative, a costului îndatorării. Ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate au crescut de la începutul anului 2019 până în luna noiembrie a aceluiași an cu 9 p.p. de bază pentru creditele acordate în moneda națională și 3 p.p. de bază pentru creditele acordate în valută. Creditele acordate pentru procurarea / construcţia imobilului și consumului au înregistrat cel mai mare salt dintre cele mai importante ramuri ale portofoliului de credite în perioada vizata, în mărime de 49,5% și 30,6%. Volumul creditelor compromise au scăzut pe întreg sectorul bancar la 5% față de 5,6% cât a fost la începutul anului. Creșterea ponderii creditelor compromise în totalul volumului de credite acordate ramurii consemnându-se la creditarea industriei energetice (+5,6 p.p), comerț (+0,5 p.p) și mediul financiar nebancar (+0,8 p.p).

Deși deficitul în comerțul exterior a crescut pe durata primelor 10 luni ale anului și executarea de casă a bugetului public național indica un deficit la finele lunii noiembrie a anului trecut în mărime de peste 1,5 mld. Lei, cursul mediu anual de schimb a valutei naționale s-a apreciat pe durata anului 2019 în raport cu valorile medii ale anului 2018 față de EUR (+0,9%) și leul românesc (+2,8%), dar s-a depreciat cu 10,3% față de hrivna ucraineană; 4,6% față de dolarul SUA și 1% față de rubla rusească.