vezi mai mult

A fost lansat un nou serviciu - instruire în domeniul relațiilor de muncă
06.12.2019     
 
Priorități și subiecte de interes mediului de afaceri discutate pe platforma Consiliului Economic pe lîngă Prim-ministru
05.12.2019     
 
 
Prima pagină   »  Noutăți   »  Noutățile CNPM » Politica fiscală și vamală 2020 discutată pe platforma Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective
26
11.2019
Politica fiscală și vamală 2020 discutată pe platforma Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective
 
   

În prima ședință a Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective, desfășurate la 25 noiembrie curent, după un interval de mai bine de un de cînd nu s-a convocat, s-au discutat cele trei proiecte de buget, precum și politica fiscală și vamală pentru anul 2020. 

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul acestei ședințe.

După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

În cadrul ședinței, secretarul de stat al Ministerului, Dorel Noroc, a trecut în revistă principalele prevederi incluse în proiect, menționând că documentul prevede mai multe măsuri ce au drept scop simplificarea activității mediului de afaceri, precum și calcularea, achitarea și raportarea contribuțiilor. O altă modificare propusă a fost solicitată de mediul de afaceri mai mulți la rând și se referă la deducerea datoriilor compromise.

Astăzi, orice datorie pe care o avem față de un client poate fi dedusă doar dacă există o hotărâre judecătorească, potrivit căreia perceperea datoriei nu este posibilă. Ceea ce propunem noi este ca datoriile de până la 1000 lei cu termenul de prescripție de trei ani să fie automat deduse, având în vedere că este o sumă mică și nu mai este necesar ca agentul economic să suporte cheltuielile de judecată, care pot fi mai mari decât suma pentru deducere, a explicat Dorel Noroc.

Încă o solicitare parvenită de la mediul de afaceri și care a fost inclusă în proiect este abrogarea normei de limitare a deducerii în sumă de 200 mii lei pentru autoturismele care nu sunt utilizate în procesul de producție și prestare a serviciilor, procurate de agenții economici.

Totodată, proiectul prevede includerea unei norme care să prevadă expres dreptul agentului economic de a beneficia de deducere pentru plăți efectuate salariaților sau în folosul acestora din care au fost reținute impozite salariale.

Companiile, în scopul de a susține salariații sau de a crea loialitate față de angajator, oferă o serie de facilități, cum ar fi abonamente la sala de sport, pentru care legislația nu prevede expres dreptul la deducere în scopuri fiscale, și aici apar frecvent incertitudini și discuții suplimentare cu reprezentanții autorităților de stat. De aceea, ne-am propus ca în Codul fiscal să fie stipulat expres că, orice plată efectuată în folosul angajaților, din care au fost reținute și calculate impozite, să fie permisă spre deducere, a explicat reprezentantul Ministerului.

O altă măsură ce are ca scop simplificarea activității agenților economici ține de anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Actualmente, agenții economici sunt obligați ca, în termen de 10 zile, să înregistreze facturile fiscale care depășesc suma de 100 mii lei. Ministerul propune anularea acestei practici, având în vedere funcționarea Sistemului Informațional Automatizat e-Factura, prin intermediul căruia sunt create, expediate și recepționate facturile fiscale generate în acest sistem, numărul utilizatorilor căruia este în permanentă creștere.

În cadrul discuțiilor membrii Confederației Naționale a Patronatului s-au referit la reintroducerea art. 51 prim din Codul Fisacl, care a fost exclus cu câțiva ani în urmă, pentru a stabili echitatea dintre instituțiile medicale private și cele publice. Amintim că articolul exclus prevedea că instituţiile medicale publice şi instituţiile medicale private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut. Totodată, s-a remarcat că în proiect nu este nicio normă ce ține de taxele locale, sistem ce, în opinia patronatelor, are nevoie de o actualizare.

Secretarul de Stat, Dorel Noroc a ținut să menționeze la acest subiect următoarele - orice sistem, inclusiv cel ce ține de taxele locale, trebuie să asigure mediului de afaceri o previzibilitate. Ne propunem ca, în luna februarie 2020, să avem discuții cu reprezentanți ai autorităților publice locale și să găsim o formulă ce va fi avantajoasă pentru toate părțile.

De asemenea, reprezentanții patronatelor au propus implementarea graduală a mecanismului aplicării scutirii de TVA fără drept de deducere la plasarea în regim de perfecționare activă a mărfurilor supuse accizelor, produselor zootehnice (prevedere inclusă în proiect).

În acest context, secretarul de stat a remarcat necesitatea discuțiilor suplimentare la acest subiect, menționând că se dorește ca măsura propusă să își atingă scopul, nu să afecteze industriile.

În același timp, reprezentanții din sectorul transportului au menționat că în proiect nu se regăsesc prevederi ce ar reglementa activitatea platformelor electronice de taxi (yandex), pentru că se creează condiții inegale între agenții economici ce prestează servicii de taxi înregistrați și cei care activează sub paravanul platformelor. În acest context, ministrul Finanțelor a reamintit despre regimul special de impozitare a operatorilor în regim de taxi, care este aplicat începând cu 1 octombrie 2018.